România nu își mai permite experimente politice

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Viorica Dăncilă a criticat programul SAFE, considerându-l o pierdere pentru România, și a subliniat necesitatea de a avea lideri competenți în funcții cheie. Ea a evidențiat diferențele dintre strategia Poloniei și cea a României în utilizarea fondurilor pentru apărare, sugerând o reformă profundă în sectorul de apărare națională. Dăncilă a făcut apel la unitate și competență în rândul politicienilor, subliniind că România nu își mai permite experimente politice.

EN

Brief

Viorica Dăncilă criticized the SAFE program as a significant loss for Romania, emphasizing the need for competent leaders in key positions. She highlighted the differences between Poland's and Romania's strategies in utilizing defense funds, suggesting profound reform in the national defense sector. Dăncilă called for unity and competence among politicians, stating that Romania can no longer afford political experiments.

România nu își mai permite experimente politice
Sursa foto: gandul.ro

Critici la adresa programului SAFE

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Atitudini, cu Adina Anghelescu”, Viorica Dăncilă, politician și fost Premier al României, a discutat despre impactul programului SAFE, considerat de ea o mare pierdere pentru România. Dăncilă a subliniat importanța de a avea oameni competenți în funcții cheie, afirmând că „România nu-și mai permite experimente”. Potrivit fostului premier, este esențial ca deciziile strategice să fie luate de către specialiști cu experiență în domeniu, în contextul în care țara se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv în sectorul apărării.

Dăncilă a criticat anumite numiri din structurile politice, menționând că Oana Țoiu, Radu Miruță și Diana Buzoianu nu sunt politicieni capabili să conducă țara. „Ce să faci cu Țoiu, Buzoianu și Miruță? Oamenii aceștia nu pot conduce țara,” a afirmat Dăncilă, subliniind necesitatea unei abordări mai competente și profesioniste în guvernare. Aceasta a accentuat importanța Armatei Române, afirmând că respectul de care se bucură ar trebui să se reflecte și în deciziile politice.

Referindu-se la programul SAFE, Dăncilă a menționat că Polonia a reușit să atragă 40 de miliarde de euro pentru a sprijini 12.000 de companii naționale, în timp ce România cheltuiește peste 68% din fondurile SAFE pe achiziții din alte țări europene. „Doar 0,34% din bani se duc către cumpărături din alte țări în Polonia. Păi, noi 68% facem cumpărături din acești bani, poate chiar mai mult,” a declarat Dăncilă, punând accent pe necesitatea de a sprijini industria națională.

Criticile formulate de Dăncilă sunt susținute de date oficiale, conform cărora România a investit în ultimii ani mai mult în achiziții externe decât în dezvoltarea propriilor capacități industriale. Potrivit unui raport al Ministerului Apărării Naționale din 2026, doar o mică parte din bugetul alocat apărării este direcționată către producția locală. Această situație ridică întrebări legate de strategia națională în domeniul apărării și securității.

În contrast, Polonia a reușit să-și dezvolte sectorul de apărare printr-o strategie eficientă de investiții, care a inclus sprijin pentru întreprinderile locale. Aceasta a fost o decizie strategică, având în vedere contextul geopolitic actual și provocările cu care se confruntă Europa, inclusiv amenințările din partea Rusiei.

Experții în politici de apărare consideră că abordarea României ar trebui să fie mai proactivă, concentrându-se pe dezvoltarea industriei de apărare interne. Potrivit lui Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, „România trebuie să își consolideze capacitățile de apărare prin investiții în tehnologie și inovație, nu prin achiziții externe.” Această opinie este susținută și de alți analiști care subliniază importanța unei economii naționale rezistente.

În concluzie, Viorica Dăncilă a subliniat necesitatea unei reforme profunde în structurile de conducere și în strategia de apărare a României. Aceasta a făcut apel la unitate și competență în rândul politicienilor, spunând că „România nu își mai permite experimente politice.” Următorii pași ar trebui să includă o analiză profundă a resurselor disponibile și o reevaluare a priorităților în domeniul apărării, astfel încât țara să fie pregătită să facă față provocărilor curente și viitoare.

România are nevoie de o strategie clară și bine definită, care să prioritizeze investițiile în industria națională și să asigure securitatea națională prin dezvoltarea capacităților interne.

Este esențial ca liderii să colaboreze și să acționeze în interesul națiunii.