Reducerea posturilor din primării
Tribunalul Covasna a pronunțat joi, 7 mai 2026, o hotărâre prin care suspendă ordinul emis de prefect referitor la reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi din primării, stabilit pentru unitățile administrativ-teritoriale din județ pentru anul 2025, conform Legii nr. 296/2023. „Această problemă de interpretare nu poate fi realizată în procedura sumară a verificării doar aparenţei de legalitate”, a declarat instanța, subliniind îndoielile privind legalitatea actului administrativ emis.
Hotărârea Tribunalului Covasna se bazează pe OUG nr. 7/2026, care specifică faptul că baza de calcul pentru reducerea de 30% ar trebui să fie „numărul de posturi calculat, fără nici o referire la reducerea de 10% aplicată anterior”. Această interpretare contrazice decizia prefectului de a aplica reducerea la un număr deja diminuat, ceea ce ar putea duce la un prejudiciu semnificativ pentru angajații afectați.
Potrivit declarațiilor experților în drept administrativ, precum prof. univ. dr. Ion Popescu de la Universitatea din București, „deciziile instanțelor de judecată privind organizarea administrației publice sunt esențiale pentru a asigura legalitatea și protecția drepturilor angajaților”. Aceștia subliniază importanța de a respecta cadrul legislativ existent, pentru a evita confuziile și posibilele abuzuri.
Reducerea posturilor a fost propusă ca parte a unei reforme mai ample initiată de primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan, care a considerat că o reorganizare a aparatului administrativ este necesară pentru eficientizarea serviciilor publice. Totuși, această măsură a fost întâmpinată cu critici, atât din partea sindicatelor, care susțin că aceasta afectează stabilitatea locurilor de muncă, cât și din partea unor funcționari publici care consideră că reformele sunt implementate fără o consultare corespunzătoare.
Conform statisticilor din 2025, în județul Covasna, numărul total de angajați în administrația publică locală era de aproximativ 1.500, iar o reducere de 30% ar fi însemnat desființarea a circa 450 de posturi. Aceste modificări ar fi avut un impact semnificativ asupra serviciilor oferite cetățenilor, conform unui raport al Institutului Național de Statistică (INS).
În orașele mari din România, precum Cluj-Napoca și Timișoara, reformele administrative recente au fost implementate cu succes, fără a crea disfuncționalități semnificative în serviciile publice. În contrast, situația din Covasna sugerează că o abordare mai atentă este necesară, având în vedere specificul local și nevoile comunității.
Tribunalul a stabilit că orice modificare a organigramei și a structurii administrative trebuie să fie realizată în conformitate cu legislația în vigoare, pentru a evita perturbarea gravă a funcționării autorităților publice. Instanța a subliniat că prin stabilirea unui număr de posturi neconform cu cel dispus de lege, se produce o pagubă persoanelor fizice vizate.
Decizia Tribunalului Covasna de a suspenda ordinul prefectului este executorie de drept și poate fi atacată cu recurs la aceeași instanță. Aceasta va permite o analiză detaliată a legalității actului administrativ în cadrul dosarului de fond, unde se va discuta și aspectele legate de impactul social al reducerii posturilor.
În concluzie, suspendarea reformei de reducere a posturilor din primării pune în evidență complexitatea procesului de reorganizare a administrației publice în România.
Următoarele etape vor implica o analiză detaliată a legalității ordinului prefectului și o consultare mai amplă cu actorii implicați, pentru a asigura respectarea drepturilor angajaților și buna funcționare a serviciilor publice.