Declarații despre deficitul bugetar
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat că deficitele bugetare nu sunt rezultatul comportamentului cetățenilor, ci al deciziilor politice. "Aceste deficite nu au fost create de cetățeni", a afirmat Dăianu într-o emisiune recentă. El a subliniat că intervențiile guvernamentale sunt adesea dictate de presiuni externe și sociale, mai ales în perioade de criză. De exemplu, în timpul pandemiei, guvernele au fost nevoite să acorde subvenții și ajutoare pentru a răspunde nemulțumirilor populației. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar al României a crescut la peste 9% din PIB în 2024, ceea ce a generat controverse și critici din partea experților economici.
Dăianu a menționat că, în contextul politic actual, partidele de la guvernare sunt tentate să folosească bugetul pentru a-și consolida pozițiile politice înainte de alegeri. "Există o economie politică a guvernanței publice, iar atracția pentru putere este constantă", a declarat el. În opinia sa, acest comportament poate duce la politici fiscale nesustenabile, care afectează stabilitatea economică pe termen lung. De asemenea, el a subliniat că, deși intervențiile în economie sunt necesare în crize, acestea nu ar trebui să devină o practică normativă în perioade de stabilitate.
Expertul a făcut referire la faptul că instabilitatea politică influențează rapid piața valutară, care devine un indicator al crizei. "O instabilitate politică creează incertitudine, iar piața valutară reacționează imediat la percepțiile investitorilor", a explicat Dăianu.
Referindu-se la criza economică și la recesiunea care se apropie, Dăianu a afirmat că România trebuie să reducă deficitul bugetar la aproximativ 3% din PIB pentru a putea adera la zona euro. "Pentru a ajunge în zona euro, trebuie să avem un spațiu fiscal", a declarat el, subliniind importanța unei corecții fiscale consecvente.
Dăianu a adus în discuție și impactul inflației, care, deși a crescut veniturile nominale, nu a fost gestionată corespunzător. "Inflația a crescut foarte mult, dar autoritățile au cheltuit integral veniturile suplimentare rezultate din aceasta", a spus el, atrăgând atenția asupra necesității de a gestiona mai bine resursele bugetare.
De asemenea, Dăianu a subliniat că, în ultimele decenii, decalajul dintre România și media Uniunii Europene s-a redus, ajungând la aproximativ 80% din venitul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Totuși, el a avertizat că migrația internă și externă continuă să fie o problemă din cauza diferențelor economice.
În concluzie, Daniel Dăianu a reiterat că România trebuie să abordeze deficitele bugetare cu seriozitate și consecvență, subliniind că deciziile politice au un impact direct asupra economiei și asupra bunăstării cetățenilor. Corectarea dezechilibrelor macroeconomice este esențială pentru viitorul economic al țării și pentru aderarea la zona euro.
Consiliul Fiscal, condus de Dăianu din 2019, are rolul de a analiza politicile fiscal-bugetare și sustenabilitatea finanțelor publice ale României.
Daniel Dăianu este un economist și academician cunoscut, având experiență ca ministru al Finanțelor și membru în conducerea BNR.