Discuții despre migrație și deficit
Daniel dăianu: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat în cadrul emisiunii „OFF The Record” că România a ajuns la circa 80% din media Uniunii Europene în ceea ce privește venitul pe locuitor. Dăianu a subliniat că statul trebuie să se concentreze pe reducerea diferențelor mari de dezvoltare pentru a limita migrația internă și externă. „Un stat trebuie să aibă în vedere dacă există resurse să atenueze diferențele foarte mari de dezvoltare. Pentru că dacă nu are loc o atenuare a discrepanțelor de dezvoltare, ce vom avea? Vom avea nu numai migrație internă, deci oamenii vor încerca să plece acolo unde pot câștiga”, a afirmat el.
Dăianu a explicat că migrația externă a românilor este determinată de diferențele economice față de țările dezvoltate din vestul Europei. „Oamenii pleacă din țară, din România, au plecat deoarece erau mari diferențe între România și țările vestice”, a declarat președintele Consiliului Fiscal. Conform datelor Eurostat, venitul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare a crescut semnificativ, de la 20-23% din media Uniunii Europene acum 25 de ani, până la aproximativ 80% în prezent.
În continuare, Dăianu a discutat despre impactul inflației asupra bugetului. El a declarat că autoritățile au cheltuit integral veniturile suplimentare generate de inflația ridicată din ultimii ani, începând din 2020, în loc să reducă deficitul bugetar. „Inflația a crescut foarte mult atunci. Și o inflație ridicată ajută bugetul. De ce? Pentru că veniturile nominale cresc, iar cheltuielile nominale rămân aceleași”, a explicat el. Dăianu a menționat că, în 2023, deficitul bugetar s-a situat în jur de 6-6,3% din PIB, iar în 2024 a depășit 9%.
Președintele Consiliului Fiscal a făcut distincția între cheltuielile excepționale și majorările permanente de cheltuieli. „Există o cheltuială masivă într-un an. Poate fi prelungită această cheltuială, dar nu este permanentă. Este o situație excepțională. Dar au fost mărite cheltuieli permanente. Cu salarii, cu pensiile”, a specificat Dăianu. El a subliniat că este esențial să se ia în considerare politicile fiscal-bugetare pe termen lung, nu doar reacțiile la crize.
Dăianu a adus în discuție tendința politicienilor de a utiliza guvernarea pentru consolidarea propriei puteri. „Există această tentație a politicienilor, atunci când conduc un guvern, să folosească guvernarea pentru a se menține la putere. Totdeauna există această tentație”, a afirmat el. În plus, el a remarcat că mulți politicieni intră în politică nu pentru a face bine comunității, ci pentru a obține beneficii personale.
Președintele Consiliului Fiscal a menționat că instituția pe care o conduce a transmis avertismente repetate privind deteriorarea situației bugetare. „Consiliul a avut relații, să spunem, corecte cu Ministerul de Finanțe. Eu am avut discuții și cu premierii care s-au perindat. Noi am atras atenția. Am spus că nu mergem în direcția bună”, a declarat acesta. Dăianu a subliniat că suspendarea regulilor fiscale europene în perioada pandemiei și a crizei energetice nu justifică menținerea unor deficite ridicate.
„Criza politică putea să fie evitată”, a afirmat Dăianu. „Acești oameni responsabili care au pornit la drum, având în vedere problematică economică, foarte dificilă, faptul că avem deficite bugetare care ilustrau că de ani de zile România trăia peste posibilități”. El a remarcat că ar fi trebuit să existe mecanisme mai eficiente pentru gestionarea neînțelegerilor dintre partide în cadrul coaliției de guvernare. „Cei mai mulți cetățeni nu sunt mulțumiți de gradul de corupție, de funcționarea administrației publice, centrale și locale, de cât de eficientă este lupta contra infracționalității, evaziunea foarte mare fiscală, optimizările fiscale”, a concluzionat Dăianu.
Daniel Dăianu, economist și academician, conduce Consiliul Fiscal din 2019, instituție ce analizează politicile fiscal-bugetare și sustenabilitatea finanțelor publice ale României.
Emisiunea „OFF The Record” va aborda teme precum instabilitatea politică și impactul acesteia asupra economiei, costurile împrumuturilor României, evoluția inflației și riscurile generate de dezechilibrele bugetare, precum și absorbția fondurilor din PNRR și reformele economice promovate în ultimii ani.