Augustin Zegrean critică OUG a Guvernului demis

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a criticat decizia Guvernului demis de a include pe ordinea de zi o Ordonanță de Urgență, subliniind că un guvern interimar nu are dreptul să emită acte normative. Controversa a stârnit reacții din partea experților și a susținătorilor guvernului, evidențiind tensiunile politice din România.

EN

Brief

Former Constitutional Court president Augustin Zegrean criticized the interim government's decision to include an Emergency Ordinance on its agenda, stating that such actions are unconstitutional. This controversy highlights ongoing political tensions in Romania.

Augustin Zegrean critică OUG a Guvernului demis
Sursa foto: gandul.ro

Controverse legale și politice

Guvernul demis condus de Ilie Bolojan a introdus pe ordinea de zi a ședinței din 8 mai 2026 o Ordonanță de Urgență care vizează, printre altele, programul de înarmare SAFE și proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această acțiune a stârnit controverse, având în vedere că, conform Constituției, un guvern interimar nu are dreptul să emită sau să modifice ordonanțe de urgență, ci doar să adopte acte administrative. Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a declarat pentru publicația Gândul că „nu poate să facă așa ceva. Scrie în Constituție: treburile administrației curente și asta înseamnă foarte puțin. Deci nu mai poate să emită ordonanțe.”

Ordonanța în cauză a fost adoptată pe 4 mai, însă nu a fost transmisă Parlamentului sau Monitorului Oficial. De asemenea, avizul Consiliului Legislativ a fost emis abia pe 5 mai, după ce guvernul își pierduse deja mandatul. Într-un comunicat emis de Executiv, se precizează că ordonanța are scopul de a adapta cadrul legal pentru realizarea rapidă a unor investiții din industria de apărare, având în vedere oportunitățile create prin programul SAFE.

Conform explicațiilor oferite de Secretariatul General al Guvernului, măsura de repunere a proiectului pe ordinea de zi nu înseamnă o nouă adoptare a actului normativ, ci îndeplinirea unei proceduri formale legate de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ. Guvernul a afirmat că „repunerea pe ordinea de zi a fost conform articolului 43 alineatul 1 din HG 561/2009 coroborat cu articolul 10 din Legea nr. 24/2000 și nu are în vedere o adoptare/readoptare a actului normativ aprobat în data de 4 mai”.

Fostul șef al CCR a subliniat că un guvern interimar nu poate adopta măsuri legislative și că atribuțiile acestuia sunt limitate la gestionarea curentă a afacerilor publice. „Se întâmplă o inundație undeva, se iau măsuri să se oprească apa și așa mai departe. Dar să mai dea ordonanțe, să facă acte administrative cu caracter normativ, nu mai pot să adopte”, a afirmat Zegrean.

Critica sa este susținută și de alte voci din domeniul juridic. Potrivit unor experți, acțiunile guvernului Bolojan ar putea fi contestate în instanță, având în vedere încălcarea prevederilor constituționale. De exemplu, avocatul constituționalist Ionel Dancă a declarat: „Este o situație fără precedent. Guvernele interimare au un rol limitat și nu pot iniția acte normative. Aceasta este o chestiune de principiu.”

Pe de altă parte, susținătorii guvernului demis argumentează că ordonanța este esențială pentru adaptarea rapidă a legislației în contextul crizei din domeniul apărării. Unii oficiali din cadrul Ministerului Apărării au declarat că modificările legislative sunt necesare pentru a răspunde provocărilor actuale, iar întârzierea adoptării acestora ar putea avea consecințe negative asupra securității naționale.

În concluzie, controversa generată de repunerea ordonanței pe ordinea de zi a guvernului demis subliniază tensiunile politice și juridice din România, în contextul în care atribuțiile unui guvern interimar sunt stricte. Observatorii sugerează că această situație ar putea fi un precedent periculos pentru viitoarele guverne interumplătoare, care ar putea fi tentate să depășească limitele impuse de legislație.

Rămâne de văzut care vor fi pașii următori în acest caz, în special având în vedere posibilele acțiuni legale împotriva deciziilor luate de guvernul Bolojan.