Percepția românilor asupra unirii
Potrivit unui sondaj recent realizat de INSCOP Research, 71,9% dintre români ar vota în favoarea unirii dintre România și Republica Moldova. Sondajul a fost desfășurat între 14 și 21 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația României. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. 'Aceste rezultate arată o deschidere semnificativă a populației românești față de ideea unirii cu Moldova', a declarat Andrei Mărgineanu, expert în politici publice la Universitatea din București.
De asemenea, 67,6% dintre respondenți consideră unirea ca fiind 'o datorie istorică', în contrast cu 26,4% care se opun acestei idei. În ceea ce privește identitatea locuitorilor din Republica Moldova, 70,6% dintre români îi consideră 'români, de o limbă și de un neam cu noi', în timp ce 25,5% afirmă că moldovenii sunt 'un popor separat'.
Sondajul apare într-un context în care subiectul unirii a fost adus în atenția publicului, în special după declarațiile președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, care a afirmat că ar vota 'da' într-un eventual referendum pentru unificare. În plus, aceasta a menționat dificultățile cu care se confruntă țara sa în fața amenințărilor externe, în special din partea Rusiei.
Pe de altă parte, premierul român, Nicușor Dan, a reafirmat poziția României, subliniind că țara este pregătită să sprijine unirea în momentul în care cetățenii din Republica Moldova o doresc. 'Nu s-a schimbat nimic față de votul Parlamentului din 2018', a spus acesta.
Când a fost întrebat când ar putea avea loc unirea, 8,4% dintre respondenți au indicat următorii trei ani, 13,3% următorii cinci ani, iar 29,3% consideră că acest lucru ar putea dura 10 ani sau mai mult. Totuși, 34,7% dintre români cred că unirea nu se va realiza niciodată, reflectând o diversitate de opinii în rândul populației.
În comparație cu alte țări europene, unirea dintre România și Moldova ar putea crea un precedent în ceea ce privește integrarea regională. De exemplu, în cazul Germaniei, reunificarea a avut loc în 1990 după decenii de diviziune. Aceasta ar putea oferi o lecție în ceea ce privește provocările și oportunitățile care pot apărea în urma unei astfel de unificări.
În concluzie, sondajul INSCOP reflectă o tendință favorabilă în rândul românilor față de unirea cu Republica Moldova, dar și o diversitate de opinii cu privire la momentul și modalitățile acesteia. Unirea rămâne un subiect complex, cu implicații semnificative pentru ambele țări, iar dialogul între autoritățile române și moldovene este esențial pentru a naviga aceste ape tulburi.
Următorii pași ar putea include o mai mare colaborare între cele două state și o analiză aprofundată a dorințelor cetățenilor din ambele părți ale Prutului.