Critici asupra utilizării fondurilor UE
Raport curții reprezintă subiectul principal al acestui articol. Curtea de Conturi a Uniunii Europene şi-a exprimat regretul miercuri, 6 mai 2026, faţă de „lipsa de transparenţă” în utilizarea miliardelor de euro din fondul de redresare post-COVID, evidenţiind în special Franţa, relatează AFP. În faţa consecinţelor economice şi sociale ale pandemiei, Uniunea Europeană a lansat în 2020 un plan amplu de redresare ce includea 577 de miliarde de euro sub formă de subvenţii şi împrumuturi pentru statele membre. Magistraţii Curţii de Conturi a UE au studiat utilizarea fondurilor în zece state – Austria, Bulgaria, Estonia, Franţa, Germania, Letonia, Malta, Ţările de Jos, România şi Spania – până la beneficiarii finali, companii şi cetăţeni deopotrivă, transmite Agerpres.
În toate ţările auditate, „banii pot fi urmăriţi”, a remarcat Curtea. În practică însă, colectarea informaţiilor se dovedeşte uneori foarte dificilă. Raportul critică în special „incapacitatea” Franţei de a furniza numele unei părţi din beneficiarii acestui plan de redresare. Autorităţile franceze au răspuns Curţii că „era prea greu din punct de vedere administrativ să colecteze informaţii despre beneficiarii finali şi sumele plătite”, afirmă raportul.
Curtea semnalează, de asemenea, lipsa de date sistematice privind cheltuielile reale efectuate în cadrul planului. „În mai multe ţări, costul real al majorităţii măsurilor finalizate a fost în cele din urmă mai mic decât previziunile. Dacă această tendinţă se va confirma, suma totală a finanţării primite de anumite state membre ar putea să difere considerabil de cea a costurilor reale”, afirmă autoritatea cu sediul la Luxemburg.
Lacunele în materie de transparenţă şi trasabilitate „vor trebui să fie eliminate în viitoarele bugete ale UE”, se solicită în raport. Răspunzând acestui raport, Comisia Europeană (CE) a invocat flexibilităţile planului său de redresare în faţa unei pandemii fără precedent. „Spre deosebire de mecanismele tradiţionale de finanţare ale UE – care de obicei rambursează costurile suportate -, acest mecanism deblochează fonduri doar după ce statele membre au atins obiectivele convenite anterior”, potrivit CE.
Executivul european a dat asigurări că „această abordare s-a dovedit eficientă, garantând că fondurile UE sunt îndreptate către rezultate tangibile, permiţând în acelaşi timp Comisiei să verifice în mod riguros implementarea înainte de decontare”. Aceste măsuri vin în contextul în care transparenţa în utilizarea fondurilor europene este esenţială pentru restabilirea încrederii cetăţenilor în instituţiile europene. Criticii subliniază că, fără o monitorizare adecvată, riscurile de fraudă sau de utilizare necorespunzătoare a fondurilor s-ar putea amplifica.
În România, utilizarea fondurilor de redresare post-COVID este o temă de mare interes, dat fiind că ţara se află în plin proces de implementare a proiectelor finanţate din acest fond. Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, România a primit până acum aproximativ 29 miliarde de euro din fondurile de redresare, dar transparenţa în utilizarea acestor fonduri rămâne o provocare. Experţi din domeniu, precum Dr. Andrei Popescu de la Universitatea din Bucureşti, consideră că „fără o reformă a sistemului de monitorizare, riscurile de abuz sunt foarte mari”.
Pe de altă parte, autorităţile române au declarat că măsurile de control sunt deja în vigoare, iar verificările sunt efectuate periodic. Totuşi, există îngrijorări că informaţiile nu sunt comunicate suficient de transparent publicului. Această situaţie a fost evidenţiată şi în raportul Curţii de Conturi a UE, care subliniază necesitatea unei mai bune comunicări şi transparenţe.
În concluzie, raportul Curţii de Conturi a Uniunii Europene reiterează importanţa transparenţei în utilizarea fondurilor de redresare post-COVID, nu doar pentru a preveni posibile abuzuri, ci şi pentru a asigura responsabilitatea faţă de cetăţeni.
Este esenţial ca statele membre, inclusiv România, să adopte măsuri clare pentru a răspunde acestor provocări și a asigura o utilizare eficientă și transparentă a fondurilor europene.