Hantavirusul Andes pe nava de croazieră: alertă globală

Centrul european pentru prevenirea și controlul bolilor (ECDC) a trimis un expert pe nava de croazieră afectată de focarul de hantavirus Andes, după ce mai multe persoane au dezvoltat forme severe de boală, iar trei au murit. Autoritățile europene susțin că riscul pentru populația generală rămâne foarte scăzut, însă avertizează că virusul — singurul hantavirus care se poate transmite de la om la om — necesită măsuri stricte de prevenție și monitorizare, arată G4Media.

„Există încă multe incertitudini legate de acest focar de hantavirus și este important să adoptăm o abordare preventivă în acest moment pentru a reduce probabilitatea unei transmiteri ulterioare. Un expert al ECDC se află pe navă pentru a obține mai multe informații și a contribui la acțiunile de sănătate publică”, afirmă dr. Pamela Rendi-Wagner. Virusul a fost identificat ca fiind hantavirusul Andes, singurul hantavirus care se poate transmite de la om la om, necesitând de obicei un contact strâns și prelungit. La bordul navei de croazieră au fost instituite măsuri pentru a reduce probabilitatea de infectare în rândul pasagerilor și al echipajului.

„Pe baza datelor actuale, riscul pentru populația generală din Europa rămâne foarte scăzut și nu se preconizează o transmitere pe scară largă. Orice transmitere va rămâne probabil limitată datorită naturii contactului necesar și măsurilor de prevenire și control al infecțiilor instituite la bord și în timpul debarcării, precum și datorită monitorizării ulterioare”, precizează ECDC. Hantavirusurile sunt virusuri care se pot transmite de la animale la oameni, cel mai adesea atunci când oamenii inhalează praf sau particule mici provenite din urina, excrementele sau saliva rozătoarelor infectate, în special în spații închise sau slab ventilate. Hantavirusul Andes, prezent în anumite părți ale Americii de Sud, poate provoca sindromul pulmonar hantavirus, o boală gravă caracterizată prin febră și simptome generale, urmate de insuficiență respiratorie rapidă și șoc. Hantavirusul Andes este singurul hantavirus pentru care a fost descrisă transmiterea de la om la om.

Hantavirusurile sunt, în mod normal, boli care se dobândesc prin contactul cu excrementele rozătoarelor infectate. Totuși, Virusul Andes, întâlnit predominant în America de Sud, sfidează această regulă. OMS confirmă că transmiterea limitată de la om la om a fost raportată în focarele anterioare de virus Andes. Această formă de transmitere este asociată cu contactul apropiat și prelungit între persoane, fiind documentată în special între membrii aceleași gospodării sau parteneri intimi. Transmiterea interumană apare cel mai probabil în faza incipientă a bolii, când încărcătura virală este ridicată.

Deși rare, au fost raportate anterior infecții secundare chiar și în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății, existând riscul infectării. Contactat de Libertatea, dr. Adrian Marinescu, medic infecționist și managerul Institutului Matei Balș, a precizat că simptomatologia poate fi ștearsă la început, ceea ce face ca uneori diagnosticul să fie pus târziu. Boala se caracterizează prin febră, dureri de cap, frisoane și simptome gastrointestinale (greață, vărsături, diaree) și progresează rapid spre pneumonie severă, detresă respiratorie acută și șoc. În regiunea Americilor, mortalitatea pentru Sindromul cardiopulmonar cu hantavirus (HCPS), una din complicațiile bolii, poate ajunge până la 50%. HCPS este cauzată de tulpina Andes.

Supraviețuirea depinde de recunoașterea timpurie a simptomelor și transferul imediat la o unitate de terapie intensivă (UTI). Tensiunea a crescut după ce zeci de pasageri au dispărut practic de sub monitorizarea autorităților sanitare. Nava a plecat din Ushuaia, Argentina, pe 1 aprilie 2026. Primele cazuri fatale au fost pasageri care vizitaseră regiuni endemice din Argentina înainte de îmbarcare. Dr. Marinescu a precizat că „perioada de incubație variază foarte mult: de la o săptămână până la opt săptămâni de la expunere, motiv pentru care este posibil să mai apară cazuri”.

OMS evaluează riscul global ca fiind scăzut, dar recomandă vigilență maximă. Pasagerii și personalul sunt sfătuiți să practice o igienă riguroasă a mâinilor și să evite tehnicile de curățenie uscată (măturatul) care pot ridica particulele virale în aer prin aerosoli. Prevenirea depinde în principal de reducerea contactului dintre oameni și rozătoare. Experții recomandă măsuri stricte de igienă și monitorizare continuă pentru a preveni răspândirea virusului. Cel mai grav caz este cel al unei femei din Olanda, în vârstă de 69 de ani, care a murit ulterior într-un spital din Johannesburg, Africa de Sud. Autoritățile cred că ea și soțul ei, în vârstă de 70 de ani, ar putea reprezenta „pacientul zero” al focarului.

Pasageri din Marea Britanie, Spania și Statele Unite, precum și membri ai echipajului din Filipine, se aflau printre cele 23 de naționalități de la bordul navei MV Hondius, care, potrivit OMS, transportă în prezent 147 de persoane.