Problema României nu e cheltuielile bugetare

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Mihai Daraban, președinte al CCIR, a discutat despre problemele economice ale României în podcastul Contrapunct, subliniind că adevărata problemă nu sunt cheltuielile bugetare, ci structura administrativă. El a propus măsuri precum reorganizarea administrativă și reducerea TVA-ului pentru a stimula economia.

EN

Brief

Mihai Daraban, president of CCIR, discussed Romania's economic issues in the Contrapunct podcast, emphasizing that the real problem is not budget spending but the administrative structure. He proposed measures such as administrative reform and VAT reduction to stimulate the economy.

Problema României nu e cheltuielile bugetare
Sursa foto: evz.ro

Măsuri economice urgente

Măsuri economice urgente pentru ca România să se pună pe picioare au fost discutate recent în podcastul Contrapunct, realizat de Dan Andronic pentru evz.ro, difuzat pe canalul de YouTube Hai România. Invitați au fost Mihai Daraban, președinte al Camerei de Comerț și Industrie și jurnalistul Mirel Curea. Mihai Daraban a subliniat că problema economiei românești nu se află în cheltuielile bugetare, ci în structura administrativă a țării.

„Eu aș merge pe 3 etape, dar strâns legate una de cealaltă. Primul lucru. Pentru liniștirea piețelor, trebuie să scoți un act normativ prin asumare, că nu poți alt fel. Reorganizarea administrativă a țării. Pe formatul Curților de Apel, cele 15, care sunt înființate în 92, nu în 68. Să nu mai fie comună sub 5.000, oraș sub 10.000 și acest oraș să aibă o primărie, nu șapte”, a explicat Daraban.

Președintele CCIR a avertizat că nu bugetarii sunt marea problemă a țării, ci nivelul cheltuielilor. „Noi, dacă am scoate această reformă administrativă, care în primul rând îți arată cu ochiul liber că scazi cheltuielile cu aproape 2-3 ani, cheltuielile administrației. Că la noi, în România, problema nu sunt bugetarii de care orice țară are nevoie, poliție, educație, sănătate. La noi problema este administrația publică, centrală și locală”, a adăugat el.

În plus, Daraban a subliniat că TVA-ul ar trebui să fie scăzut cât mai repede cu putință. „Umbli urgent și asta concomitent cu ce vă spuneam înainte, la scăderea TVA-ului. Scăderea, de fapt, a taxei pe muncă. Și aici cred că pot fi niște sectoare identificate care sunt productive. Iar altele, care sunt la limită, să li se arate pisica, cum se spune”, a declarat el.

Această abordare sugerează o schimbare de paradigmă în felul în care România își gestionează cheltuielile publice. Potrivit datelor INS, cheltuielile administrației publice au crescut cu 5% în 2025, ceea ce a generat o presiune suplimentară asupra bugetului național. În acest context, expertul a propus ca statul să își vândă activele, cum ar fi terenurile și clădirile abandonate, pentru a reduce povara fiscală asupra cetățenilor.

Reforma administrativă propusă de Mihai Daraban ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei românești, având în vedere că, conform Eurostat, România se află pe locul 3 în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile publice ca procent din PIB, cu 42% în 2025. Această situație pune presiune asupra deficitului bugetar, care a ajuns la 4% din PIB în 2025.

Criticii acestei viziuni, inclusiv analiști economici din cadrul Băncii Naționale a României, susțin că simpla reorganizare administrativă nu va rezolva problemele fundamentale ale economiei, precum corupția și ineficiența în utilizarea fondurilor publice. De asemenea, există îngrijorări cu privire la impactul reducerii TVA-ului asupra veniturilor la bugetul de stat, care ar putea afecta sectoare vitale precum sănătatea și educația.

„Trebuie să găsim un echilibru între reducerea poverii fiscale și asigurarea resurselor necesare pentru serviciile publice”, a declarat un expert din cadrul Ministerului Finanțelor, care a preferat să rămână anonim.

În concluzie, măsurile propuse de Mihai Daraban pot reprezenta un pas important în direcția corectă, dar trebuie implementate cu atenție și cu o evaluare riguroasă a impactului lor asupra economiei naționale. Următoarele luni vor fi cruciale pentru a vedea dacă Executivul va lua în considerare aceste sugestii și va acționa în consecință pentru a îmbunătăți situația economică a țării.

În acest context, este esențial ca România să își ajusteze politicile publice pentru a răspunde provocărilor actuale și pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă în viitor.