Trei decese, cazuri investigate
Trei persoane au murit, iar alte cazuri sunt investigate după apariția unui posibil focar de hantavirus la bordul unei nave de croazieră care navighează în Atlantic, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Deși bilanțul ridică îngrijorări la nivel internațional, specialiștii subliniază că riscul pentru România rămâne scăzut, în condițiile în care virusul nu se transmite, în mod obișnuit, de la om la om și este asociat, în principal, cu contactul direct cu rozătoare infectate.
Un posibil focar de infecție cu hantavirus a fost semnalat la începutul lunii mai la bordul unei nave de croazieră, care navighează în Atlantic, între Ushuaia (Argentina) și Capul Verde, potrivit datelor transmise către OMS. Vasul transporta 147 de pasageri și membri ai echipajului. Până la data de 4 mai 2026, au fost identificate șapte cazuri - dintre care două confirmate de laborator și cinci suspecte. Bilanțul include trei decese, un pacient aflat în stare critică și alte trei persoane cu simptome ușoare.
Debutul îmbolnăvirilor a fost înregistrat în intervalul 6-28 aprilie 2026. Evoluția clinică a cazurilor a fost caracterizată inițial prin febră și simptome digestive, urmate de agravare rapidă, cu apariția pneumoniei, sindromului de detresă respiratorie acută și, în unele cazuri, șoc.
Hantavirusul reprezintă o familie de virusuri cu răspândire globală, capabilă să producă afecțiuni severe și, în unele cazuri, letale la oameni. Aceste virusuri sunt asociate în principal cu rozătoarele, care acționează ca vectori naturali ai infecției. Hantavirusurile sunt prezente la nivel mondial, fiecare tip fiind asociat, în mod obișnuit, cu o anumită specie de rozătoare și o anumită regiune geografică.
„Infecția cu hantavirus nu reprezintă, în acest moment, un motiv major de îngrijorare în România, întrucât, conform datelor disponibile, nu se transmite de la om la om. Vorbim despre o boală asociată contactului direct sau indirect cu rozătoarele, ceea ce explică apariția unor cazuri sporadice, așa cum se întâmplă, de altfel, în fiecare an. În general, numărul îmbolnăvirilor este redus, iar majoritatea formelor sunt ușoare și nu ridică probleme deosebite. Există însă și situații mai grave, în care sunt afectați plămânii sau rinichii, iar în aceste cazuri boala poate deveni severă și chiar amenințătoare de viață, putând duce inclusiv la deces”, a declarat pentru Digi24.ro Adrian Marinescu, medic infecționist.
Hantavirusurile sunt împărțite, din punct de vedere epidemiologic, în funcție de regiunea geografică și de tipul de boală pe care îl produc: HPS este o afecțiune gravă, cu potențial letal, care afectează plămânii. Simptomele apar, de regulă, la 1-8 săptămâni după contactul cu rozătoare infectate. HFRS este o formă severă de boală care afectează rinichii. Simptomele apar, de obicei, la 1-2 săptămâni după expunere, dar în cazuri rare pot apărea chiar și după 8 săptămâni. Debutul este brusc, cu manifestări precum dureri intense de cap, dureri lombare și abdominale, febră și frisoane, greață, tulburări de vedere (vedere încețoșată).
Alte semne posibile pot fi: înroșirea feței, inflamația sau roșeața ochilor, erupții cutanate. De asemenea, pot apărea complicații grave precum tensiune arterială scăzută, șoc acut (scăderea fluxului sanguin), hemoragii interne, insuficiență renală acută, care poate duce la acumulare excesivă de lichide, potrivit Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) și Organizația Mondială a Sănătății (WHO).
„Simptomatologia este variată și nespecifică, ceea ce face dificilă recunoașterea infecției în lipsa unui context clar de expunere. Evoluția bolii este imprevizibilă, iar informarea medicului cu privire la un posibil contact cu rozătoare rămâne esențială pentru stabilirea corectă a diagnosticului și pentru managementul adecvat al cazului. Caracterul nespecific al simptomelor în faza inițială face ca infecția să fie dificil de recunoscut fără un context epidemiologic clar. La oameni, perioada de incubație (simptomele infecției cu hantavirus) poate varia între o săptămână și până la opt săptămâni de la expunere, ceea ce îngreunează identificarea momentului expunerii. Din acest motiv, diagnosticul se bazează nu doar pe tabloul clinic, ci și pe evaluarea contextului epidemiologic și pe excluderea altor afecțiuni cu simptome similare”, a mai precizat medicul infecționist.
„În prezent, nu există un tratament antiviral specific și nici un vaccin disponibil pe scară largă, motiv pentru care prevenția rămâne esențială. Aceasta vizează în primul rând respectarea regulilor de igienă și limitarea contactului cu rozătoarele, pe cât posibil”, a adăugat medicul Adrian Marinescu.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în cazul formelor severe, precum sindromul pulmonar cu hantavirus, pacienții pot dezvolta dificultăți respiratorii majore. În aceste situații, poate fi necesară ventilația asistată, inclusiv prin intubație - procedură medicală ce presupune introducerea unui tub în căile respiratorii pentru a asigura aportul de oxigen. În caz de febră hemoragică cu sindrom renal, afectarea rinichilor poate impune efectuarea dializei, procedură care ajută la eliminarea toxinelor din sânge și la menținerea echilibrului lichidelor în organism atunci când funcția renală este compromisă. Deși opțiunile terapeutice sunt limitate, intervenția medicală promptă și monitorizarea atentă pot crește semnificativ șansele de recuperare.
Recunoașterea timpurie a simptomelor și informarea medicului despre posibila expunere la rozătoare rămân esențiale pentru un diagnostic corect și o gestionare eficientă a bolii.