Critici la adresa programului SAFE de la Bolojan

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Mihai Fifor, deputat PSD, a criticat decizia premierului de a coordona programul SAFE prin Cancelaria prim-ministrului, subliniind riscurile asociate cu lipsa de expertiză. El a cerut clarificări privind implementarea programului și beneficiile pentru industria de apărare din România. Criticile sale evidențiază necesitatea unei gestionări mai transparente și competente a fondurilor destinate apărării naționale.

EN

Brief

Mihai Fifor, a PSD, has criticized the decision to move the coordination of the SAFE program under the Prime Minister's Chancellery, raising concerns about expertise and transparency. He demanded clarifications on the program's implementation and its benefits for Romania's defense industry, highlighting the need for better management of national defense funds.

Critici la adresa programului SAFE de la Bolojan
Sursa foto: mediafax.ro

Fifor cere explicații urgente

Mihai Fifor, deputat PSD, a criticat dur decizia premierului de a muta coordonarea programului SAFE sub Cancelaria prim-ministrului, subliniind că acest lucru ridică semne de întrebare grave în privința competenței și transparenței gestionării unui proiect strategic pentru apărarea națională. Într-o declarație recentă, Fifor a afirmat: „Cea mai gravă decizie pe care ați luat-o în acest mandat este legată de programul SAFE. Asta într-un context regional extrem de complicat, unde fiecare decizie privind securitatea națională trebuie tratată cu maximă responsabilitate.”

Programul SAFE, destinat modernizării și înzestrării Armatei României, a fost criticat de Fifor nu doar pentru structura de coordonare, ci și pentru lipsa de implicare a instituțiilor din sistemul național de apărare. Conform lui, miliarde de euro sunt gestionate fără expertiză adecvată, ceea ce ar putea afecta grav securitatea națională. „Este de nepermis ca un program de o asemenea importanță strategică să nu fie gestionat de instituțiile competente,” a declarat acesta.

În ceea ce privește detaliile programului, Fifor a subliniat necesitatea transparenței și a unui calendar clar pentru producția echipamentelor militare. El a cerut premierului Bolojan să clarifice unde și în ce condiții se vor realiza aceste producții, precum și dacă contractele prevăd acordarea licențelor de producție pentru România și transfer de tehnologie. „Concret, când, unde și în ce condiții?” a întrebat deputatul, evidențiind nevoile urgente ale țării în materie de apărare.

Criticile aduse programului SAFE se încadrează într-un context mai larg de preocupări legate de securitatea națională, având în vedere tensiunile regionale tot mai crescute. Conform unui raport al Ministerului Apărării Naționale din 2025, România are nevoie de investiții semnificative pentru a-și moderniza forțele armate. De exemplu, în 2025, s-a raportat o creștere cu 15% a bugetului destinat apărării, dar aceste fonduri trebuie gestionate cu responsabilitate.

Fifor nu este singurul care a exprimat îngrijorări legate de programul SAFE. Alți experți în domeniul apărării, precum colonelul (r) Cristian Duluțe, au subliniat necesitatea expertizei militare în gestionarea unor astfel de proiecte. „Fără o implicare adecvată a specialiștilor din domeniu, riscul de a transforma un proiect de succes într-un eșec este extrem de mare,” a declarat Duluțe.

Critica lui Fifor a fost primită cu reacții mixte din partea oficialităților. Reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului au susținut că această structură de conducere este menită să asigure o mai bună coordonare interinstituțională, dar nu au oferit detalii concrete cu privire la implementarea programului. În acest context, întrebările lui Fifor rămân relevante, mai ales având în vedere importanța strategică a programului pentru România.

În concluzie, programul SAFE se află sub o mare presiune de a demonstra eficiența și transparența în gestionarea fondurilor publice. Criticile aduse de Mihai Fifor subliniază necesitatea unei revizuiri a modului în care este coordonat acest program, având în vedere riscurile asociate cu lipsa de expertiză și gestionarea ineficientă a resurselor.

Următorii pași ar trebui să includă o evaluare detaliată a progreselor înregistrate și o implicare mai mare a instituțiilor de apărare în procesul decizional.