Guvernul Bolojan a căzut cu 281 de voturi

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Guvernul Bolojan a fost demis astăzi printr-o moțiune de cenzură care a obținut 281 de voturi "pentru". Aceasta este cea mai votată moțiune din istoria României, iar criticile aduse de opoziție se concentrează pe gestionarea economică a guvernului. Urmările acestei decizii sunt încă neclare, dar se preconizează negocieri pentru un nou guvern.

EN

Brief

The Bolojan government was dismissed today through a no-confidence motion that garnered 281 votes in favor. This marks the most voted no-confidence motion in Romania's history, with opposition criticisms focusing on the government's economic management. The implications of this decision remain unclear, but negotiations for a new government are expected.

Guvernul Bolojan a căzut cu 281 de voturi
Sursa foto: psnews.ro

Moțiune de cenzură istorică

Astăzi, 5 mai 2026, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură, înregistrându-se 281 de voturi "pentru" din cele 288 exprimate. Votul a avut loc în plenul reunit al Parlamentului, unde au fost prezenți 431 de senatori și deputați. "Această moțiune reprezintă un moment istoric, un semnal clar din partea cetățenilor că așteptările lor nu au fost îndeplinite", a declarat liderul PSD, Sorin Grindeanu, la finalul votului.

Conform datelor oficiale, moțiunea a fost semnată de 254 de parlamentari, provenind din PSD, AUR, și alte formațiuni politice. În timpul dezbaterilor, s-au adus în discuție problemele economice cu care se confruntă România, inclusiv inflația, care a crescut de la 5% la aproape 10% în ultimele zece luni, conform datelor INS. Radu Oprea, senator PSD, a subliniat că "România a intrat în recesiune tehnică și peste 54.000 de locuri de muncă au fost pierdute în sectorul privat".

Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a argumentat că moțiunea este "mincinoasă și cinică", susținând că guvernul său a moștenit un deficit bugetar de 9,3% din PIB și a fost nevoit să implementeze măsuri dificile pentru a stabiliza economia. "Dacă PSD consideră că această moțiune este justificată, ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru deciziile luate în perioada în care au fost la guvernare", a declarat Bolojan.

Criticile aduse de opoziție s-au concentrat pe vânzarea companiilor de stat și pe măsurile fiscale adoptate, cum ar fi creșterea TVA-ului. Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a afirmat că "românii plătesc deja prețul pentru acest circ politic" și că moțiunea este rezultatul unei crize fabricate.

În timp ce PSD și AUR au reușit să strângă voturile necesare pentru a demite guvernul, au existat și disensiuni în interiorul coaliției. Anumiți parlamentari care inițial susțineau moțiunea s-au retras, argumentând că nu există un plan clar pentru următoarele etape în cazul în care guvernul va cădea. Deputatul Andrei Csillag, recent plecat din POT, a declarat că "nu girăm jocurile PSD–AUR".

Pe lângă criticile aduse de liderii opoziției, Bolojan a subliniat că guvernul său a luat măsuri necesare pentru a preveni o criză economică și a menționat că agenții de rating și partenerii europeni au fost favorabili în evaluarea sa. "Trebuie să ne concentrăm pe soluții viabile pentru România, nu pe jocuri politice", a adăugat el.

Moțiunea de cenzură de astăzi este cea mai votată din istoria României, iar urmările acesteia sunt încă neclare. Este de așteptat ca partidele să înceapă negocierile pentru formarea unui nou guvern, iar alegerile anticipate rămân o posibilitate discutată de analiștii politici. Impactul asupra economiei și societății românești va fi semnificativ, iar cetățenii așteaptă soluții concrete pentru problemele cu care se confruntă.

În concluzie, demiterea Guvernului Bolojan marchează un punct de cotitură în politica românească. Partidele de opoziție vor trebui să colaboreze pentru a găsi un nou lider capabil să facă față provocărilor economice și sociale, în timp ce guvernul demis trebuie să răspundă acuzelor și criticilor aduse în timpul dezbaterilor.

Cetățenii așteaptă acum măsuri eficiente pentru a îmbunătăți condițiile de trai și a restabili încrederea în instituțiile statului.