Schimbări constituționale contestate
Pe scena politică din Polonia au apărut tensiuni, după ce președintele Karol Nawrocki a anunțat formarea unui consiliu dedicat rescrierii Constituției. Inițiativa vine într-un context deja marcat de confruntări cu guvernul condus de Donald Tusk și a stârnit numeroase critici din partea executivului. Șeful statului, susținut de partidul naționalist Lege și Justiție (PiS), a prezentat duminică structura consiliului, în care au fost incluse mai multe figuri asociate formațiunii politice. Deși toate grupurile parlamentare au fost invitate să participe, nu este clar dacă vor accepta implicarea.
Anunțul vine la scurt timp după ce Nawrocki și-a exprimat public intenția de a iniția un proces de revizuire constituțională. Declarațiile au fost contestate de premierul Donald Tusk. „Înainte de a se apuca de elaborarea unei noi constituţii, sugerez să începeţi prin a o respecta pe cea actuală”, a arătat Donald Tusk. Constituția Poloniei îi oferă președintelui dreptul de a iniția modificări, însă acestea nu pot fi adoptate fără sprijinul a două treimi din Camera inferioară și al unei majorități absolute în Senat. În prezent, ambele camere sunt controlate de coaliția pro-europeană condusă de Tusk, ceea ce reduce semnificativ șansele ca eventualele propuneri ale președintelui să fie aprobate.
În același timp, opoziția de dreapta PiS, care îl susține pe Nawrocki, nu dispune de suficiente voturi pentru a influența decisiv procesul legislativ, ceea ce limitează șansele concrete ale proiectului. Tensiunea dintre cele două centre de putere este alimentată și de diferențele de viziune politică, președintele adoptând o linie mai naționalistă, în timp ce guvernul se poziționează ferm pro-european. Momentul ales pentru anunț are și o încărcătură simbolică. Numirile în consiliu au fost făcute chiar pe 3 mai, zi în care Polonia marchează Ziua Constituției.
„Numai acele naţiuni care îşi respectă constituţiile au şanse de victorie”, a spus premierul Tusk. Consiliul creat de președinte are termen până în 2030, când se încheie mandatul său, pentru a elabora o propunere de nouă Constituție. Deocamdată, inițiativa rămâne mai degrabă un semnal politic într-un peisaj instituțional puternic divizat.
Preşedintele polonez Karol Nawrocki a propus duminică modernizarea sau modificarea Constituţiei din 1997 până în 2030, argumentând că nu pot exista două centre de putere în ţară: cel al şefului statului şi cel al guvernului, între care există un conflict profund de ani de zile, informează EFE. În timpul ceremoniei de marcare a celei de-a 235-a aniversări a adoptării primei Constituţii, cunoscută sub numele de Constituţia din 3 mai 1791, Nawrocki, a cărui agendă este ultraconservatoare, naţionalistă şi eurosceptică, a susţinut că „astăzi avem nevoie de o Magna Carta de nouă generaţie până în 2030”, potrivit agenţiei de ştiri PAP.
Ales anul trecut, şeful statului polonez, care l-a înlocuit pe conservatorul Andrzej Duda, a susţinut că „situaţia de securitate a ţării impune să avem o autoritate puternică, dar controlată, emanând direct” din Constituţie. „Constituţia din 1997 trebuie modernizată sau modificată”, a subliniat el şi a numit un „Consiliu pentru o Nouă Constituţie”, ai cărui primi membri au primit scrisorile de numire şi sunt însărcinaţi cu elaborarea unei noi Constituţii, aşa cum a anunţat Nawrocki în primul său discurs după preluarea mandatului în august anul trecut.
Nawrocki a susţinut, de asemenea, că actuala Constituţie a fost adoptată într-un moment de compromis necesar, într-o perioadă de transformare politică, în timp ce acum lumea s-a schimbat şi „astăzi Polonia face parte din Uniunea Europeană, este membră a NATO şi cred că în curând va fi membră a G20”, a spus el. Nawrocki, care, la fel ca Duda înaintea lui, este în conflict cu guvernul liberal şi proeuropean al premierului Donald Tusk, a apreciat că este necesar să se decidă „odată pentru totdeauna” asupra acestei probleme.
El a susţinut că funcţia de şef al statului este rezultatul „alegerilor democratice, prin voinţa suveranităţii naţionale”, în timp ce guvernul, care rezultă din alegeri legislative - lucru pe care Nawrocki nu l-a menţionat -, se formează prin „acorduri partizane, structuri politice care separă puterea de naţiune”. În opinia lui Nawrocki, „democraţia este domnia majorităţii cu respect pentru minoritate, nu obstrucţionarea vulgară a drepturilor majorităţii de către minoritate”, făcând aluzie la coaliţia de guvernare a lui Tusk.
În replică, premierul polonez a amintit că actuala Constituţie defineşte clar responsabilităţile fiecărei puteri şi, prin urmare, a cerut preşedintelui şi opoziţiei ca, până să adopte o nouă Constituţie, să o respecte pe cea deja în vigoare. „Preşedintele ştie perfect că astăzi, mâine sau poimâine nu va exista o majoritate constituţională în favoarea ideilor sale, aşa că acesta este mai mult un joc politic. În opinia mea, nu va face decât să genereze şi mai multă confuzie, iar Polonia are nevoie de stabilitate mai presus de orice”, a subliniat Tusk.
Preşedintele polonez are puteri largi, inclusiv dreptul de a se opune prin veto oricărei legi, chiar dacă aceasta a fost adoptată de Parlament, cu excepţia cazului în care există o majoritate de două treimi, lucru pe care coaliţia lui Tusk nu îl are. Prin urmare, preşedintele s-a opus deja prin veto în privinţa a cel puţin 20 de legi propuse de guvern.
Mai mult, ambiguitatea Constituţiei poloneze, care acordă guvernului controlul asupra politicii externe şi a securităţii interne, iar preşedintelui puterea de a reprezenta ţara în forurile internaţionale şi de a ratifica tratatele internaţionale sau de a acredita ambasadori, creează adesea conflicte între şeful statului şi guvern, notează Agerpres.