Modernizarea apărării naționale
Reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale (MApN) au evidenţiat sâmbătă, 2 mai 2026, importanţa programului SAFE în cadrul unei postări pe pagina oficială de Facebook a ministerului. Potrivit MApN, SAFE reprezintă „o şansă de a recupera din decalaje” şi de a dota România cu „sisteme eficiente de luptă”. În acest context, un reprezentant al ministerului a declarat: „Dacă acest program este realizat cu succes, Armata României va arăta cu totul diferit în doar câţiva ani”.
Programul SAFE include 21 de proiecte de înzestrare cu tehnică modernă, care sunt planificate pentru implementare până în 2030. Conform surselor oficiale, opt dintre cele 15 mari proiecte aprobate de Parlament sunt dedicate sistemelor antidronă şi radarelor de ultimă generaţie, în contextul ameninţărilor emergente la adresa securităţii naţionale, în special din partea dronelor. MApN subliniază că aceste măsuri sunt esenţiale pentru protejarea cetăţenilor români.
„Investim în sisteme capabile să detecteze, să bruieze şi să neutralizeze dronele care încalcă spaţiul aerian naţional. Vorbim despre tehnologie care protejează cetăţenii”, a declarat un oficial al MApN. Acesta a adăugat că programul SAFE va aduce beneficii semnificative, precum achiziţii comune mai rapide alături de aliaţii NATO, acces la tehnologie modernă, arme de asalt, nave de patrulare, elicoptere, radare, maşini de luptă şi rachete.
Critica asupra implementării programului SAFE a apărut recent în urma unor dispute politice între actualul prim-ministru Ilie Bolojan şi fostul premier Marcel Ciolacu. La o conferinţă de presă, Bolojan a fost întrebat despre decizia de a aloca cinci miliarde de euro către o firmă din Germania, în timp ce doar 800 de milioane de euro ar urma să fie direcţionaţi către o firmă din România. Premierul a răspuns că schema de gestionare a programului a fost stabilită în mandatul lui Ciolacu, afirmând că „această întrebare este tendenţioasă şi eronată”. Bolojan a subliniat că ceea ce se achiziţionează este dictat de planurile de înzestrare aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) cu mult înainte de actuala administrare.
Pe de altă parte, Marcel Ciolacu a contestat afirmaţiile lui Bolojan, susţinând că schema de gestionare a Programului SAFE a fost creată de Cabinetul Bolojan. Ciolacu a adăugat că desemnarea Cancelariei prim-ministrului ca integrator al programului a fost realizată prin OUG 62/2025, adoptată sub conducerea actualului guvern, nu sub guvernul său. Această dispută subliniază complexitatea procesului de implementare a programului şi provocările întâmpinate în direcţionarea fondurilor.
În concluzie, programul SAFE este văzut de MApN ca o oportunitate crucială pentru modernizarea armatei române, menţionând totodată provocările politice care ar putea influenţa implementarea acestuia. Cu un accent pe tehnologie avansată şi colaborare internaţională, MApN se angajează în continuarea eforturilor de securizare a spaţiului aerian naţional. Următorii paşi includ finalizarea proiectelor aprobate şi asigurarea utilizării eficiente a fondurilor alocate.
În acest context, toţi cetăţenii sunt invitaţi să rămână informaţi cu privire la progresul programului SAFE, având în vedere impactul său asupra securităţii naţionale și a viitorului Armatei României.