Controverse și acuzații în jurul fondurilor
Premierul Ilie Bolojan a explicat vineri, 1 mai 2026, că decizia de a direcționa jumătate din fondurile programului SAFE către companii străine a fost stabilită în mandatul predecesorului său, Marcel Ciolacu. Bolojan a declarat că schema de gestionare a programului a fost votată și că responsabilitatea revine Cancelariei premierului Ciolacu. "Întrebarea este tendențioasă și eronată. Ceea ce se achiziționează din SAFE nu este decis de către o persoană sau alta. Vă rog să vă gândiți că Armata Română are niște planuri de înzestrare care au fost trecute prin CSAT", a afirmat premierul, conform Digi24.
În cadrul aceleași declarații, Bolojan a subliniat că fiecare minister implicat a venit cu propuneri de achiziții și că aceste programe au fost validate de Uniunea Europeană. "Au fost purtate negocieri cu firmele care sunt în piață, negocierile s-au purtat de persoanele de specialitate din fiecare ministere și s-a decis, cel mai important, ca 50% din ceea ce se achiziționează de România să fie produs în România", a adăugat el.
Criticile la adresa acestei decizii nu au întârziat să apară. Senatorul Petrișor Peiu, șeful senatorilor AUR, a acuzat că jumătate din banii programați pentru SAFE vor fi deturnați către companii străine. Peiu a insistat că această situație ar reprezenta o schimbare majoră în strategia inițială de înarmare a României, indicând o tranziție de la furnizorii americani la cei europeni. "Cred că 8 din 15 programe prevăd o deturnare a strategiei inițiale de înarmare a României", a declarat Peiu în emisiunea „Ai aflat! Cu Ionuț Cristache” de la Gândul.
Peiu a mai menționat că această schimbare ar putea compromite relațiile de colaborare tehnică și militară cu Statele Unite, având în vedere că anumiți furnizori americani au fost deja implicați în negocieri. "Se rupe un lanț de colaborare tehnică, militară, de mai mulți ani și se face o trecere bruscă spre alți furnizori", a subliniat el.
În ciuda criticilor, premierul Bolojan a reiterat că deciziile luate privind programul SAFE au fost rezultatul unor procese complexe, care au implicat consultări și evaluări de specialitate. Conform ministerului Apărării Naționale, acest program vizează modernizarea armatei române și asigurarea unui nivel de securitate adecvat în contextul geopolitic actual.
Acuzațiile din partea AUR sunt susținute și de liderul partidului, George Simion, care a cerut premierului să blocheze semnarea oricăror contracte până la clarificarea acestor aspecte. Simion a afirmat că este esențial pentru România să își protejeze interesele naționale și să evite deturnarea fondurilor către entități externe.
În acest context, este important de menționat că programul SAFE face parte dintr-o strategie mai amplă a Uniunii Europene de consolidare a capacităților de apărare ale statelor membre. Conform unui raport Eurostat din 2023, 67% din cheltuielile în domeniul apărării în UE sunt alocate în special pentru programele de înzestrare.
Criticii, inclusiv experți din domeniul apărării, au exprimat îngrijorări că orientarea spre furnizori europeni ar putea limita accesul României la tehnologii avansate, disponibile, în general, prin contracte cu companii americane. Aceste îngrijorări sunt amplificate de contextul geopolitic actual, în care România joacă un rol esențial în securitatea regională.
În concluzie, decizia de a direcționa fonduri importante din programul SAFE către companii deținute de alte țări a stârnit un val de reacții, iar premierul Ilie Bolojan se află sub presiunea criticilor din partea opoziției. Este de așteptat ca dezbaterile pe această temă să continue, în contextul în care România trebuie să își asigure atât modernizarea forțelor armate, cât și respectarea angajamentelor internaționale.
Următorii pași vor implica o transparență mai mare în procesul de achiziții și o comunicare clară cu privire la strategia de apărare a țării.