Controverse și acuzații
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a lansat un atac vehement la adresa liderilor PSD, care au acuzat guvernul actual de pierderea a peste 450 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Într-o postare pe Facebook, publicată sâmbătă, 2 mai 2026, Pîslaru a prezentat o cronologie detaliată a întârzierilor, susținând că responsabilitatea revine fostelor administrații. "O parte din domnii din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane de euro acuză azi că de vină sunt Bolojan, Gheorghiu și Pîslaru. Să pui responsabilitatea ratării unor reforme în sarcina unui guvern care a avut la dispoziție o fereastră minusculă de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025) pentru a repara ani de delăsare, este pur și simplu nesimțire", a declarat acesta.
Ministrul Pîslaru a detaliat parcursul Cererii de plată nr. 3, explicând că problemele au început încă din perioada în care premier era Marcel Ciolacu. Conform acestuia, jaloanele care trebuiau finalizate la începutul anului 2023 au fost depuse cu mari întârzieri, fiind însoțite de asigurări false adresate Comisiei Europene. "La momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu și-a asumat sub semnătură oficială în fața Comisiei Europene faptul că jaloanele erau îndeplinite satisfăcător. Au mințit. (...) Comisia a constatat că nu mișca nimic și a decis în mai 2025 suspendarea parțială a plății pentru cele 4 reforme – pensiile speciale, AMEPIP și numirile în CA-uri din domeniul energiei și transporturilor. Au încasat-o peste bot și s-a aflat și public", a punctat Pîslaru.
Deși guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit să recupereze peste 350 de milioane de euro prin "eforturi diplomatice și tehnice excepționale", restul sumei a fost pierdută din cauza blocajelor politice și a intereselor din companiile de stat. Pîslaru a menționat că amânarea pensiilor speciale de către Curtea Constituțională a României (CCR) și popularea AMEPIP cu "sinecuri" au contribuit la această situație. "Pentru că AMEPIP, dacă ar fi fost operațional cu adevărat, trebuia să ardă cu amenzi pe toate instituțiile care nu respectau legea (OUG 109) și nu organizau concursuri pe bune. Pentru că dacă am fi avut reformă, s-ar fi deranjat băieții deștepți din companiile de stat", a explicat acesta.
În final, Dragoș Pîslaru a anunțat că a decis să publice documentele oficiale care stau la baza deciziei Comisiei Europene, pentru ca românii să poată înțelege cine este cu adevărat responsabil pentru "îngroparea" PNRR-ului. "Asta este realitatea. Nu pentru că așa spun eu, ci pentru că ea reiese din documentele oficiale ale Comisiei Europene, pe care, în lumina acuzațiilor foarte „inspirate” venite de la cei care au îngropat PNRR, am decis să le public deschis, pe site-ul Ministerului. (...) Pentru că românii au dreptul să știe adevărul", a conchis ministrul.
Această dispută subliniază tensiunile politice persistente din România, unde responsabilitatea pentru gestionarea fondurilor europene este adesea un subiect controversat.
Pe măsură ce guvernul actual continuă să facă față provocărilor legate de PNRR, este esențial ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a asigura o utilizare eficientă a acestor fonduri vitale pentru dezvoltarea economică a țării.