Regres în reformele juridice
Uniunea Europeană a îngheţat fondurile din Planul de creştere destinat Serbiei, a declarat joi seară comisarul european pentru extindere, Marta Kos, acuzând Belgradul de „regresie” în domeniul reformelor judiciare, informează vineri AFP, citată de Agerpres. Aceste remarci au fost făcute la o conferinţă în Elveţia, în contextul adoptării de către parlamentul sârbească a unor reforme judiciare fără consultarea procurorilor, judecătorilor, UE sau altor organisme de specialitate.
Potrivit criticilor acestor reforme, adoptate în ianuarie, acestea conferă mai multă putere preşedinţilor instanţelor judecătoreşti asupra judecătorilor și elimină garanţiile care asigură independenţa procurorilor, ceea ce a stârnit îngrijorări în rândul UE și al Consiliului Europei. „Pentru moment, am suspendat toate plăţile în cadrul Planului de creştere, deoarece a existat un regres în domeniul justiţiei”, a declarat Kos, subliniind că Serbia nu va putea beneficia de sprijin financiar european până la remedierea acestei situaţii.
Planul de creştere, destinat şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina şi Serbia), are un buget de 6 miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Fondurile sunt condiţionate de reforme, în special cele legate de garantarea independenţei sistemului judiciar şi combaterea corupţiei. Conform datelor Comisiei Europene, Serbia a primit prima tranşă de 56,5 milioane de euro în ianuarie, parte dintr-un total de 1,58 miliarde de euro alocate acestei ţări candidate la UE.
Kos a criticat și reculul în ceea ce privește statul de drept, democrația și libertatea presei. „Serbia este acum extrem de polarizată”, a menționat ea, referindu-se la climatul politic tensionat din ţară, care a fost marcat de aproape un an şi jumătate de proteste anticorupţie. „Este candidată (la aderarea la UE) de peste un deceniu și, din păcate, observăm un recul”, a adăugat ea, subliniind, de asemenea, politica externă a Serbiei, care a rămas un aliat apropiat al Kremlinului.
Un aspect important este că Serbia este unul dintre puţinele state europene care nu au sancţionat Rusia după invazia din Ucraina din februarie 2022. „Nu poţi fi cu un picior în două tabere”, a concluzionat Kos, evidenţiind contradicțiile din politica externă a Belgradului.
Criticii reformelor judiciare din Serbia subliniază că acestea nu respectă standardele europene. Potrivit lui Cristian Pârvulescu, expert în politici europene la Universitatea București, „aceste măsuri sunt un semnal negativ pentru procesul de integrare europeană, iar UE trebuie să acționeze ferm pentru a asigura respectarea principiilor democratice”. În același timp, un alt expert, Ana Guțu, consideră că „negocierea cu Serbia trebuie să fie bazată pe condiții clare și transparente, iar reformele trebuie să fie monitorizate atent”.
În concluzie, suspendarea fondurilor reprezintă o reacție a Uniunii Europene la regresul în reformele judiciare din Serbia, iar acest aspect ar putea afecta grav viitorul procesului de integrare europeană al ţării. Este esenţial ca autoritățile sârbe să răspundă acestor îngrijorări prin măsuri concrete, astfel încât să recâștige încrederea partenerilor europeni și să asigure o traiectorie stabilă către aderare.
Următoarele luni vor fi decisive în acest sens, iar acțiunile autorităților din Belgrad vor determina susținerea continuă a UE.