Diana Șoșoacă, blocată la Aeroportul Otopeni

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Diana Șoșoacă a revenit pe Aeroportul Otopenă, unde a fost întâmpinată de susținători care au protestat împotriva ridicării imunității sale parlamentare. Europarlamentara este cercetată pentru 11 capete de acuzare, inclusiv propagandă legionară. Ea a declarat că va contesta decizia la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

EN

Brief

Diana Șoșoacă returned to Romania amidst protests at Otopeni Airport, following the lifting of her parliamentary immunity. She faces serious charges, including incitement to hatred. The europarliamentarian plans to contest the decision legally.

Diana Șoșoacă, blocată la Aeroportul Otopeni
Sursa foto: libertatea.ro

Dezbateri aprinse la sosire

Diana Șoșoacă, europarlamentară, a revenit pe Aeroportul Henri Coandă pe 30 aprilie 2026, în jurul orei 23:00, venind cu un zbor TAROM din Strasbourg. La sosire, a fost întâmpinată de câteva zeci de susținători, care au blocat zona de debarcare, protestând împotriva deciziei Parlamentului European de a-i ridica imunitatea parlamentară. Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului European, decizia a fost luată în urma unei solicitări din partea Parchetului General din România, care investighează eurodeputata pentru 11 infracțiuni, inclusiv propagandă legionară și negarea Holocaustului.

„Este o situație absurdă, iar politica din România a devenit un show”, a declarat Șoșoacă în fața susținătorilor săi. Aceasta a menționat că se așteaptă să fie reținută la sosire, afirmând: „S-ar putea să fiu ridicată cu macaraua de Parchetul General.” Mesajul său a mobilizat susținătorii, care au venit în număr mare la aeroport, scandând diverse lozinci de susținere.

Decizia de ridicare a imunității a fost votată pe 28 aprilie 2026, după ce Comisia pentru Afaceri Juridice a dat un aviz favorabil. Raportul a fost întocmit de eurodeputatul polonez Dominik Tarczyński (ECR), care a subliniat gravitatea acuzatiilor aduse împotriva Dianei Șoșoacă. Aceasta din urmă a declarat că va contesta decizia la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, învinuind autoritățile române de încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale.

În timpul protestului, Șoșoacă a afirmat: „Am înțeles că domnul procuror îmi urmărește toate live-urile. A spus că o să mă rețină 24 de ore, cu propunere de arestare pentru 30 de zile. Probabil o să ajungem în instanță.” Aceasta a adăugat că echipa sa de avocați a depus deja o cerere de suspendare a deciziei Parlamentului European, invocând vicii de procedură.

Datele oficiale arată că Parlamentul European a decis ridicarea imunității în urma unei solicitări clare din parte Parchetului General, care a evidențiat gravitatea acuzatiilor. Din 2025, Șoșoacă este investigată pentru infracțiuni legate de discursuri de incitare la ură și promovarea ideologiilor extremiste. Conform unui raport din 2025 al Agenției Naționale de Integritate, numărul cazurilor de discursuri de ură a crescut cu 30% în România, ceea ce a dus la o atenție mai mare asupra activităților politicienilor.

Diana Șoșoacă, lider al partidului S.O.S. România, a subliniat că se consideră o victimă a unui sistem politic corupt, afirmând că decizia de ridicare a imunității este o încercare de a o reduce la tăcere. Ea a mai spus că, dacă va fi reținută, aceasta va fi o victorie a celor care doresc să impună o tăcere asupra vocii sale politice. De asemenea, susținătorii săi au adus pancarte cu mesaje de solidaritate, cum ar fi „Solidari cu Diana Șoșoacă”.

Criticii acțiunilor sale consideră că această situație reflectă o problemă mai profundă în societatea românească, unde extremismul și discursul de ură devin din ce în ce mai frecvente. Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică, în 2024, 15% din populație a declarat că este de acord cu ideologiile extremiste, ceea ce aduce în discuție necesitatea unei reglementări mai stricte în domeniul discursului politic.

În concluzie, întoarcerea Dianei Șoșoacă în România a generat un val de reacții, atât de susținere, cât și de contestare. Decizia de ridicare a imunității a deschis un nou capitol în cariera sa politică, iar viitorul acesteia depinde de cum va evolua situația juridică în următoarele săptămâni.

Este de așteptat ca acest caz să fie monitorizat îndeaproape de către instituțiile europene, având în vedere implicațiile sale asupra dreptului la libera exprimare și a democrației în România.