Decizie a Parlamentului European
Diana Șoșoacă, europarlamentar și președinta partidului S.O.S., a rămas fără imunitate parlamentară în urma votului desfășurat luni, 27 aprilie 2026, în Parlamentul European. Potrivit declarației președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, ridicarea imunității a fost solicitată de Parchetul General din România, care investighează 11 infracțiuni, inclusiv propagandă legionară. "Este esențial ca justiția să își facă datoria fără obstacole", a afirmat Metsola.
Votul a fost realizat prin ridicare de mână, iar rezultatele finale urmează să fie contabilizate. Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European (JURI) a avizat cererea în unanimitate, având 17 voturi „pentru” și o abținere. Această decizie deschide calea pentru ca Șoșoacă să fie anchetată în România, în conformitate cu legea națională. Aceasta a fost acuzată de Parchetul General de fapte grave, care includ nu doar propagandă legionară, dar și promovarea cultului criminalilor de război și negarea Holocaustului.
Conform legislației europene, ridicarea imunității unui europarlamentar este un proces complex, care necesită avizul comisiilor competente și votul plenului. În cazul Dianei Șoșoacă, solicitarea a fost formulată după ce Parchetul General a început procedurile legale la sfârșitul anului trecut. Această acțiune a fost bine primită de anumite grupuri din societatea civilă, care au cerut responsabilizarea politicienilor pentru faptele lor.
Diana Șoșoacă, cunoscută pentru pozițiile sale controversate și extremiste, a devenit o figură polarizantă în politica românească. Ea a fost acuzată de diverse organizații internaționale și naționale pentru retorica sa pro-Rusia și anti-UE. În acest context, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a declarat pentru G4Media că votul a fost „cu largă majoritate”, ceea ce sugerează un consens în rândul europarlamentarilor cu privire la necesitatea de a permite justiției să își facă datoria.
De asemenea, este important de menționat că, în contextul legislației europene, imunitatea parlamentarilor este menită să protejeze activitățile lor politice, însă aceasta nu trebuie să devină un scut pentru comportamente ilegale sau imorale. Această situație subliniază necesitatea de a menține un echilibru între protecția demnității mandatelor parlamentare și responsabilitatea civică.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România a fost adesea criticată pentru modul în care gestionează cazurile de corupție și abuzuri de putere în rândul politicienilor. Ridicarea imunității lui Șoșoacă ar putea fi un exemplu de urmat pentru alți europarlamentari care se confruntă cu acuzații similare.
În concluzie, ridicarea imunității lui Diana Șoșoacă va permite autorităților române să continue investigațiile împotriva acesteia. Este un moment crucial pentru justiția din România, care va trebui să demonstreze că este capabilă să acționeze în mod corect și transparent, fără influențe politice. Următoarele zile vor fi esențiale pentru a urmări evoluția acestui caz și pentru a observa cum va reacționa opinia publică în fața acestor acuzații.
Această decizie va avea implicații semnificative pentru imaginea politicii românești, iar viitorul lui Șoșoacă în politică rămâne incert, în funcție de rezultatul investigației.