Proiect ambițios de de-extincție
Colossal Biosciences, o companie de biotehnologie din Dallas, a anunțat pe 30 aprilie 2026 că antilopa albastră va deveni cea de-a șasea specie din portofoliul său de de-extincție bazat pe ingineria genetică. Această companie, cunoscută pentru proiectele sale inovatoare, lucrează deja la readucerea la viață a altor specii, precum mamutul lânos și tigrii marsupiali. "Suntem implicați de doi ani în proiectul antilopei albastre și am finalizat deja mai multe etape fundamentale", a declarat Ben Lamm, CEO și cofondator al Colossal Biosciences. Potrivit acestuia, tehnologia dezvoltată poate ajuta la salvarea antilopelor vii de astăzi, având în vedere că aproximativ o treime dintre cele 90 de specii de antilope din lume sunt amenințate sau aproape amenințate.
Antilopa albastră a dispărut în jurul anului 1800, fiind vânată până la exterminare în doar 34 de ani după ce a fost documentată științific. Acest mamifer era apreciat pentru blana sa unică, având o înălțime de aproximativ 1,2 metri și coarne negre, curbate spre spate. "Oamenii au făcut asta. Coloniștii europeni au exterminat antilopa albastră din zona Capului Bunei Speranțe în mai puțin de 34 de ani. Dacă avem capacitatea de a îndrepta această nedreptate, cred că avem obligația de a o face", a adăugat Lamm.
În aprilie 2025, Colossal Biosciences a anunțat nașterea a trei pui de lup modificați genetic, creați cu ajutorul ADN-ului preistoric. Procesul a implicat modificarea genelor lupului cenușiu, cea mai apropiată rudă a lupului străvechi, pentru a determina trăsături specifice. În cazul antilopei albastre, cercetătorii modifică genele antilopei roan, care este cea mai apropiată rudă vie. "Ne aflăm acum în faza de editare a genomului, când introducem modificări cheie specifice antilopei albastre în celule de antilopă roan", a explicat Lamm.
După finalizarea modificărilor, următorul pas va fi utilizarea celulelor modificate pentru a crea un embrion, care va fi apoi implantat într-o mamă-surogat din specia antilopei roan. Procesul de gestație ar dura aproximativ nouă luni. Colossal Biosciences a utilizat ADN de antilopă albastră obținut dintr-un exemplar expus la Muzeul Suedez de Istorie Naturală din Stockholm. "Am comparat genomurile de antilopă albastră și de antilopă roan pentru a înțelege aspectele care o fac pe antilopa albastră o specie unică", a menționat Lamm, subliniind similaritatea genomică de peste 98% între cele două specii.
În ciuda progreselor realizate, proiectul a stârnit controverse în comunitatea științifică. În timp ce unii experți consideră că readucerea speciilor dispărute ar putea ajuta la conservarea biodiversității, alții avertizează că resursele ar trebui să fie direcționate spre protejarea speciilor aflate în prezent în pericol de extincție. "Sincer, cred că dezbaterea servește uneori ca o modalitate de a evita o discuție mai dificilă, și anume că protecția mediului, așa cum este practicată acum, nu dă rezultate", a declarat Lamm.
Colossal Biosciences susține că puii de lup creați reprezintă un succes în de-extincție, dar alți cercetători i-au descris ca fiind simple modificări genetice ale lupului cenușiu. "Cei trei lupi străvechi creați de Colossal Biosciences trăiesc acum într-o rezervație ecologică, unde sunt monitorizați și gestionați", a adăugat Lamm. De asemenea, compania a anunțat că va face progrese și în alte proiecte, inclusiv mamutul lânos și dodo, până la sfârșitul anului.
În concluzie, eforturile de readucere la viață a antilopei albastre prin inginerie genetică ridică întrebări etice și științifice importante. Pe măsură ce biodiversitatea globală continuă să scadă, abordările inovatoare pot oferi soluții, dar este esențial ca discuțiile să fie deschise și să se analizeze impactul pe termen lung al acestor inițiative.
Următorii pași în acest proiect vor include continuarea cercetărilor și monitorizarea evoluției embrionilor creați.