Ilie Bolojan: Criza politică și impozitele pe locuință

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 6 minute

Pe scurt

Premierul Ilie Bolojan a discutat despre criza politică și despre impactul deciziilor fiscale asupra cetățenilor. El a recunoscut că unele măsuri, inclusiv impozitele pe proprietate, au generat efecte neprevăzute, dar a subliniat că Guvernul a intervenit pentru a corecta aceste probleme. Bolojan a reafirmat angajamentul său față de responsabilitate și eficiență bugetară.

EN

Brief

Premier Ilie Bolojan addressed the political crisis and the impact of tax decisions on citizens. He acknowledged unforeseen effects of certain measures, particularly property taxes, but emphasized the government's commitment to correcting these issues. Bolojan reiterated his dedication to responsibility and budgetary efficiency.

Ilie Bolojan: Criza politică și impozitele pe locuință
Sursa foto: ziare.com

Analiza premierului Bolojan

Președintele Nicușor Dan a rămas o prezență discretă în actuala criză politică, fapt ce a alimentat numeroase speculații privind o posibilă retragere a sprijinului pentru actualul Guvern. Într-un interviu la TVR, premierul Ilie Bolojan a clarificat relația cu șeful statului, explicând că absența unei poziții publice ferme ține de strategia proprie a președintelui, și nu de un conflict între Palate. Întrebat dacă tăcerea lui Nicușor Dan indică o ruptură, premierul a respins scenariile de culise, subliniind că exercitarea puterii depinde de personalitatea și de limitele instituționale ale fiecărui lider în parte. „Sunt tot felul de speculații care se folosesc. Modul în care președintele României, prim-ministrul sau orice om care are răspundere caută să își exercite responsabilitățile ține de stilul fiecăruia, de constrângerile instituționale pe care le are și de situația în care se găsește. Aceste lucruri le face fiecare așa cum consideră de cuviință”, a precizat Ilie Bolojan.

Premierul a sugerat că nicio intervenție a președintelui, oricât de fermă, nu ar fi putut schimba comportamentul partenerilor de coaliție din PSD, pe care îi acuză de lipsă de onoare și de ignorarea argumentelor raționale. „Cu oameni raționali poți să vorbești. Poți să ai un dialog pentru că se presupune că sunt oameni de onoare, că respectă înțelegerile, că înțeleg mizele problemei. Cu oameni care au alte interese, cu oameni care nu-și respectă partenerii, cu oameni care spun una și fac alta, e foarte greu să ai rezultate cu acțiuni raționale și logice”, a punctat șeful Executivului.

Dincolo de jocurile politice de la vârful statului, Ilie Bolojan a reafirmat că filozofia sa de lucru se bazează pe responsabilitate și pe decizii corecte, indiferent de popularitatea acestora în sondaje. „E foarte important să ai confortul că atunci când te întâlnești cu vecinii tăi, cu prietenii tăi, să stai cu fruntea sus, să știi că ai făcut nu ceea ce dă bine, ci ceea ce trebuie. Pentru că în timp lucrurile se vor vedea. Caut să exercit această mare responsabilitate în așa fel încât să știu că în fiecare zi am făcut maxim posibil în condițiile date”, a conchis premierul.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu acordat joi, 30 aprilie 2026, postului de radio Rock FM, că unele dintre deciziile luate în cadrul mandatului său au avut efecte mai puțin prevăzute inițial, dar că acestea au fost ulterior corectate acolo unde a fost necesar. Șeful Guvernului a făcut referire în special la măsuri din domeniul fiscal și la impactul lor asupra contribuabililor, subliniind că procesul decizional a fost influențat de constrângeri legislative și procedurale.

Unul dintre exemplele invocate de premier a vizat modificările privind impozitele pe proprietate, stabilite în direcția alinierii acestora la valorile de piață. Bolojan a explicat că durata procedurilor legislative și contestațiile depuse au limitat posibilitatea unei evaluări detaliate a efectelor. „Nicio activitate pe spații mari susținută cu presiune mare nu este perfectă. V-aș da un exemplu. Am fost pus și în situația să aduc impozitele pe proprietate la o valoare apropiată de cea de piață. Dar pentru că s-au lungit foarte mult procedurile de adoptare a legislației și pentru că a fost o contestație la Curtea Constituțională, această decizie, de exemplu, nu a putut fi rafinată, nu a putut fi analizată în detaliu vizavi de impactul ei”, a spus Bolojan.

Premierul a precizat că estimările inițiale nu au luat în calcul toate efectele generate de eliminarea unor facilități fiscale, ceea ce a condus la ajustări ulterioare. „Nu am calculat faptul că anulând niște excepții (că erau foarte multe excepții, de exemplu, la proprietarul unei case vechi de peste 50 de ani sau de peste 100 de ani) pentru că au fost anulate în paralel niște excepții pe care le aveau, o scutire de 50% sau de 25%, plus creșterea, practic, impactul creșterii a fost mult mai mare și a trebuit să revenim în luna ianuarie cu modificări, pentru că am văzut că într-adevăr în astfel de cazuri a apărut un impact mult mai mare la cetățeni”, a mai spus el.

În acest context, Bolojan a arătat că Guvernul a intervenit ulterior pentru corectarea efectelor considerate disproporționate asupra unor categorii de contribuabili. „Când lucrezi în forță, cum am lucrat, nu întotdeauna lucrurile îți ies perfect. Dar am căutat de fiecare dată când am văzut că sunt probleme, să îndreptăm lucrurile, ceea ce am făcut imediat. Dacă am primit semnale din diferite piețe, acolo este o problemă, am încercat să corectăm și vă spun cu toată răspunderea că tot ce am făcut până acum am făcut cu bună credință”, a mai arătat Bolojan.

Un alt subiect abordat de premier a fost cel al echilibrului bugetar și al reducerii cheltuielilor din sectorul public. Acesta a prezentat evoluții privind veniturile și cheltuielile la nivel guvernamental, subliniind necesitatea continuării procesului de eficientizare. „La zece luni, veniturile ne-au crescut cu 12%, iar cheltuielile ne-au scăzut cu 3% la personal. Deci e o diferență. Înseamnă că trebuie să scădem mai mult”, a spus acesta.

În același timp, Bolojan a făcut referire la relația dintre politica de reducere a cheltuielilor și perspectiva creșterilor salariale în sectorul public. „Dacă vrem să creștem salariile, și trebuie să le creștem, nu le mai putem ține plafonate la acest nivel începând de anul viitor.

Atunci ai două posibilități: să le crești la toți cu foarte puțin, tolerând oameni care nu au de lucru, sau să faci reducerea de personal la nivelul cinstit și corect”, a mai arătat el.