Declarații ale ministrului Muncii
Criza politică reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a răspuns, joi, întrebărilor adresate de jurnaliști la finalul ședinței extraordinare de Guvern, în urma căreia proiectul de lege privind interdicția cumulului pensiei cu salariul la stat a fost adoptat. Întrebat dacă actuala criză politică, generată de demisia miniștrilor social-democrați din Executiv și depunerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului de către PSD și AUR, ar putea să afecteze plata pensiilor și a salariilor în următoarea perioadă, ministrul a respins un asemenea scenariu. „Ca ministru al muncii interimar și în numele guvernului vă pot spune foarte clar, fără dubii, că există resurse pentru plata salariilor, pentru plata pensiilor nu există niciun fel de risc ca acestea să fie plătite. Asigur românii că acest guvern lucrează în continuare pentru a putea să asigure această stabilitate. Lumea nu trebuie să-și facă griji și poate să stea liniștită, că statul continuă să lucreze”, a explicat Pîslaru.
În privința unei eventuale indexări a pensiilor, ministrul a evitat un angajament ferm, explicând faptul că decizia va depinde de „spațiul fiscal pe care îl avem”. „Cred că discuțiile trebuie avute în funcție de spațiul fiscal pe care îl avem. Ceea ce riscă să se întâmple prin această moțiune de cenzură este pur și simplu să blocheze activitatea guvernamentală. Lucrurile acestea vor avea consecințe economice fundamentale și vor putea afecta niște fluxuri de bani importante, mai ales cele nerambursabile, dinspre zona UE. Dacă s-ar ajunge în vreun moment să existe probleme cu privire la indexarea pensiilor sau cu privire la modul în care finanțele publice vor arăta, vor fi direct generate de cei care au declanșat moțiunea de cenzură”, a completat Pîslaru.
Această declarație vine în contextul în care, conform datelor oficiale ale Ministerului Muncii, în anul 2026, cheltuielile cu pensiile au crescut cu 5% comparativ cu 2025, ajungând la aproximativ 80 de miliarde de lei. De asemenea, numărul pensionarilor a crescut cu 2% în aceeași perioadă, conform Institutului Național de Statistică (INS). Specialiștii în domeniul economiei, precum profesorul Mihai Păun de la Academia de Studii Economice, consideră că stabilitatea financiară este crucială în acest context politic. „O criză politică prelungită ar putea afecta încrederea investitorilor și, implicit, veniturile la bugetul de stat”, a afirmat Păun.
Pe de altă parte, criticile la adresa Guvernului au venit din partea opoziției, care susține că actuala administrație nu are un plan coerent pentru gestionarea crizei economice. „Moțiunea de cenzură este un semnal că cetățenii nu mai au încredere în actualul Guvern”, a declarat un lider al PSD. Aceasta opinie este susținută și de analizele Eurostat, care arată că România se confruntă cu o stagnare economică, cu o creștere de doar 2% a PIB-ului în 2026.
În concluzie, criza politică actuală ridică multe întrebări cu privire la viitorul financiar al țării. Deși ministrul Pîslaru a asigurat că plățile vor continua, incertitudinile legate de stabilitatea Guvernului și de impactul moțiunii de cenzură asupra economiei rămân.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru a observa cum va evolua situația politică și ce măsuri vor fi adoptate pentru a asigura un climat economic stabil pentru toți cetățenii.