Reducerea paturilor în spitale
Ministerul Sănătății va decide care spitale pierd paturi, pe baza ratelor de ocupare din 2025, după ce Guvernul a aprobat reducerea anuală a 4.691 de paturi până în 2028. România are dublu față de media UE, cu o ocupare reală de doar 51%, transmite Mediafax. România are 728 de paturi la 100.000 de locuitori. Media UE este de 511. Suntem pe locul 3 în Europa la acest indicator. În același timp, rata medie de ocupare era la sfârșitul lui 2025 de doar 51% la bolnavii acuți. La bolnavii cronici, 60%. Optimul recomandat este de 80%.
Reducerea este liniară: 4.691 de paturi pe an, în perioada 2026-2028. În 2028, numărul total de paturi contractabile va fi 203.211. La sfârșitul lui 2025 erau în contractare 116.650 de paturi. Din acestea, 94,8% sunt în spitale publice. 5,2% – în spitale private. Proporția nu se poate modifica până în 2028. Cseke Attila, cel care asigură interimatul la Ministerul Sănătății, a respins ideea că reducerea vizează economii bugetare. „Nu are sens să contractezi 100 de paturi cu un spital care are grad de ocupare la 40. Doar ne mințim pe noi înșine”, a spus ministrul interimar. Paturile goale generează costuri: saloane, energie, cheltuieli de funcționare.
Distribuția pe județe se face prin ordin al ministrului Sănătății. La bază stau indicatorii de ocupare pe 2025, furnizați de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Planul nu se aplică penitenciarelor-spital, unităților cu măsuri educative sau spitalelor de îngrijiri paliative – unde rata de ocupare este oricum de aproape 100%. Reducerea paturilor vine și pe fondul exploziei spitalizării de zi. În 2024 au fost 6 milioane de pacienți tratați și externați în aceeași zi, o creștere de 15% față de 2023.
Un alt aspect important este că autoritățile subliniază necesitatea optimizării resurselor în sistemul sanitar. Conform unui comunicat al Guvernului, „în prezent, există multe paturi de spital și nu toate sunt folosite eficient”. Această reducere este parte a unui nou Plan național de paturi, care vizează dezvoltarea serviciilor medicale alternative, precum spitalizarea de zi și ambulatoriu, mai accesibile și eficiente pentru pacienți.
Cseke Attila a explicat că, în ultimii ani, s-a observat o scădere semnificativă a ratei de ocupare a paturilor, inclusiv la spitalele județene. De exemplu, în afară de Spitalul de Urgență din București, niciun spital de urgență din țară nu are o rată de ocupare care depășește 70%. Aceasta demonstrează că, în contextul actual, resursele sunt subutilizate.
Criticii acestei măsuri susțin că reducerea paturilor ar putea afecta accesibilitatea serviciilor medicale pentru pacienți. De asemenea, se ridică întrebări cu privire la eficiența sistemului de sănătate în ansamblu și la impactul pe termen lung al acestei decizii asupra sănătății publice. Este esențial ca Ministerul Sănătății să monitorizeze atent impactul acestor reduceri și să se asigure că pacienții continuă să primească asistență adecvată.
În concluzie, decizia de a reduce numărul de paturi din spitale este un pas controversat, dar guvernul argumentează că este necesar pentru a optimiza resursele și a răspunde mai bine nevoilor actuale ale pacienților.
Monitorizarea continuării acestui proces va fi crucială pentru a evalua dacă aceste măsuri au efectul dorit asupra sistemului sanitar din România.