Declarații controversate despre aderarea României
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat recent că România ar putea cădea "sub influența predominantă" a Statelor Unite ale Americii, în contextul unei posibile restructurări geopolitice în Europa de Est. Într-un interviu acordat podcastului The Rest Is Politics: Leading, publicat pe 27 aprilie 2026, Vucic a menționat că mai multe state, inclusiv România, ar putea fi vizate de această influență în cadrul unei strategii americane care nu implică un control direct. "Cred că America își va construi propria structură, luând cinci până la zece țări din Europa, în principal din Europa de Est, nu sub controlul lor, dar sub influența predominantă a Statelor Unite ale Americii", a afirmat el. Această declarație vine în contextul frustrării Belgradului față de ritmul lent al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, care durează din 2012, cu negocierile oficiale început în 2014 și doar 22 de capitole deschise până acum, conform Consiliului Uniunii Europene.
Vucic a criticat, de asemenea, refuzul marilor puteri europene de a accelera integrarea Balcanilor de Vest, precizând că blocarea acestui proces ar putea duce la o mare greșeală strategică. El a sugerat că, în absența unei extinderi rapide a Uniunii Europene, alte puteri ar putea profita de vidul de influență creat. "Dacă nu vor continua extinderea, fac o mare greșeală strategică", a spus el. În plus, liderul sârb a reluat ideea promovată împreună cu premierul Albaniei, Edi Rama, referitoare la integrarea graduală a statelor candidate în piața unică europeană și în anumite beneficii Schengen înainte de aderarea completă.
În cadrul interviului, Vucic a fost întrebat despre aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, afirmând că acestea nu ar fi îndeplinit toate cerințele la acel moment. "Cred că era 2004 când România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană. Îndeplineau ele toate cerințele, toate solicitările, chiar și astăzi? Nu este cazul", a spus el, făcând o afirmație eronată, având în vedere că cele două țări au aderat la UE pe 1 ianuarie 2007. Această eroare a fost corectată de analiști și specialiști, care au subliniat că România și Bulgaria au intrat în Uniune sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, care a urmărit reformele post-aderare.
Criticile lui Vucic se aliniază unei tendințe mai ample privind percepția extinderii Uniunii Europene și a influenței externe în Balcani. Președintele sârbe a subliniat că, dacă Uniunea Europeană nu își va adapta politicile pentru a răspunde nevoilor statelor candidate, aceasta va risca să piardă influența în fața altor puteri, cum ar fi SUA sau Rusia. De asemenea, el a menționat că integrarea selectivă a unor țări precum Moldova sau Muntenegru fără Serbia ar fi "lipsită de logică" din punct de vedere strategic.
Declarațiile lui Vucic sunt importante în contextul relațiilor bilaterale dintre România și Serbia, care au fost marcate de tensiuni în trecut. De exemplu, reacțiile liderului sârbe la evoluții din România, inclusiv investigațiile autorităților române asupra NIS Petrol, au fost percepute ca fiind semnale de presiune asupra Serbiei. Vucic a acuzat că astfel de acțiuni afectează imaginea țării sale pe plan internațional. De asemenea, votul României în Adunarea Generală a ONU privind rezoluția referitoare la Srebrenica a fost interpretat de Belgrad ca o aliniere a Bucureștiului la opțiunile occidentale.
În concluzie, declarațiile lui Vucic subliniază preocupările din regiune legate de influențele externe și impactul lor asupra stabilității și coeziunii Uniunii Europene. Este evident că Serbia își dorește o accelerare a procesului de integrare a Balcanilor de Vest în UE, dar și o atenție sporită asupra modului în care aceste state sunt percepute și tratate în contextul geopolitic actual. Vucic a sugerat că, pentru a evita pierderea influenței, Uniunea Europeană trebuie să acționeze mai rapid și mai coerent.
Aceasta va necesita nu doar voință politică, ci și un angajament real din partea marilor puteri europene, care să recunoască importanța integrării complete a Balcanilor în proiectul european.