Poziția legislativului european
Parlamentul European va vota săptămâna aceasta, în sesiune plenară, poziția sa privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, un document esențial care va constitui baza negocierilor cu statele membre ale blocului comunitar. Conform declarațiilor eurodeputatului Siegfried Mureșan, "un buget european previzibil și suficient este crucial pentru implementarea programelor esențiale pentru cetățenii europeni". Acest vot este programat să aibă loc la Strasbourg, în contextul în care Parlamentul European își finalizează poziția oficială după dezbaterile din marți.
Textul aprobat de Comisia pentru bugete propune un buget de 1,7 trilioane de euro pentru intervalul de șapte ani, o creștere cu 175,11 miliarde de euro față de varianta inițială a Comisiei Europene din iulie 2025. Acest buget ar reprezenta un nivel de 1,27% din venitul național brut al Uniunii Europene, excluzând rambursarea datoriilor aferente instrumentului NextGenerationEU din cadrul plafoanelor financiare multianuale.
Eurodeputații au subliniat că majorarea bugetului, estimată la aproximativ 10%, trebuie direcționată către programele esențiale ale Uniunii Europene, excluzând alocările suplimentare pentru aparatul administrativ sau agențiile descentralizate. Potrivit eurodeputatului Mureșan, "această propunere reprezintă nivelul minim necesar pentru ca Uniunea Europeană să își poată respecta angajamentele și să răspundă așteptărilor cetățenilor europeni".
După adoptarea poziției, Parlamentul European se va pregăti să deschidă negocierile cu Consiliul European privind regulamentul care stabilește structura și cifrele principale ale bugetului 2028–2034. Discuțiile vor începe imediat ce Consiliul își va formula propria poziție comună, iar aprobarea finală a regulamentului depinde de votul Parlamentului.
De asemenea, eurodeputații solicită separarea finanțării pentru politicile considerate esențiale, cum ar fi Politica Agricolă Comună, politica de coeziune, Fondul Social European și domeniul pescuitului. Aceștia subliniază importanța implicării autorităților locale și regionale în procesul de planificare a programelor, pentru a asigura o implementare eficientă și adaptată nevoilor locale.
În plus, legislativul european sprijină o creștere a fondurilor pentru domenii cheie, inclusiv competitivitatea economică, apărarea, cercetarea, digitalizarea, infrastructura, sănătatea, educația și cultura. Programele care ar putea beneficia de aceste fonduri includ Fondul european pentru competitivitate, Orizont Europa și Erasmus+, precum și inițiative din domeniile sănătății și protecției mediului.
Deși eurodeputații susțin suplimentarea bugetelor pentru politica externă, ei consideră că nivelurile propuse rămân insuficiente, cerând fonduri mai consistente pentru extindere, ajutor umanitar și sprijin pentru Ucraina. Pe partea de venituri, eurodeputații propun introducerea unor noi surse de finanțare, cum ar fi taxe pe serviciile digitale, jocurile de noroc online și emisiile de carbon, estimând că aceste măsuri ar putea genera aproximativ 60 de miliarde de euro anual.
În plus, sunt avute în vedere majorări pentru agricultură, politica de coeziune, Fondul Social European și cercetare. Mureșan a subliniat că "o creștere moderată de 10% ar permite alocarea de fonduri pentru noi priorități, fără a afecta politicile esențiale ale Uniunii, cum sunt agricultura și coeziunea". El a cerut o finanțare distinctă pentru fermieri și regiuni, respingând încercările de comasare sau diminuare a acestor domenii fundamentale. Este esențial ca rambursarea datoriilor generate de programul NextGenerationEU să fie realizată fără a reduce resursele destinate agricultorilor, IMM-urilor, cercetării sau programului Erasmus.
În concluzie, votul din această săptămână reprezintă un moment crucial pentru stabilirea bugetului Uniunii Europene în următorii șapte ani. Aprobarea propunerii de 1,7 trilioane de euro ar putea asigura resursele necesare pentru a răspunde provocărilor actuale și viitoare ale Uniunii Europene, dar și pentru a sprijini dezvoltarea durabilă și coeziunea între statele membre.
Următorii pași vor depinde de negocierea cu Consiliul European și de adoptarea finală a regulamentului bugetar.