Scădere alarmantă a nașterilor
Numărul nou-născuților din Germania a scăzut în 2025 pentru al patrulea an consecutiv, ajungând la aproximativ 654.300, cel mai scăzut nivel din 1946 și cu 3,4% mai mic decât cei 677.117 de copii născuți în 2024, conform datelor provizorii publicate marți de Oficiul Federal de Statistică (Destatis), informează agenția de știri EFE, citată de Agerpres.
Numărul deceselor – în jur de 1,01 milioane – a depășit nașterile cu 352.000, reprezentând cel mai mare deficit de nașteri postbelic. Potrivit analizei efectuate de sociologul dr. Klaus Müller de la Universitatea din Berlin, acest fenomen este îngrijorător și reflectă o tendință mai amplă observată în multe țări europene.
Rata scăzută a natalității din ultimii ani se datorează în principal ajungerii generației născute în anii 1990, mai redusă din punct de vedere numeric, la vârsta fertilă importantă de la începutul decadei 30 și scăderii ratei generale a natalității începând din 2022. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică din Germania (Destatis), structura nașterilor conform ordinii nașterii a rămas stabilă în 2025, cu 46,6% din totalul copiilor născuți fiind primul născut, 34,8% al doilea copil și 18,6% al treilea sau următorii copii din viața mamei.
Conform rezultatelor celei de-a 16-a proiecții demografice coordonate, publicate în decembrie 2025, o creștere viitoare a numărului de nașteri în Germania ar fi posibilă doar dacă s-ar produce o creștere semnificativă a ratei natalității globale și s-ar înregistra o imigrație netă cel puțin moderată. Expertul în demografie, prof. Anja Schmidt de la Universitatea Ludwig Maximilian, a adăugat că „chiar și în aceste condiții favorabile, se preconizează că numărul nașterilor va rămâne sub nivelul relativ ridicat înregistrat în 2021, când a ajuns la 795.000”.
Aceste scăderi ale natalității sunt evidențiate și de statistici recente din alte țări dezvoltate, care arată o tendință similară. De exemplu, în Franța și Italia, numărul nașterilor a scăzut semnificativ în ultimii ani, un fenomen explicat de factori economici și sociale, cum ar fi creșterea costului vieții și schimbările în prioritățile tinerelor generații.
Criticii acestei situații subliniază că politicile de sprijin pentru familii și măsurile economice pentru a încuraja natalitatea trebuie să fie consolidate. Ministrul Muncii și Protecției Sociale din Germania a declarat recent că „este esențial să creăm un mediu favorabil pentru familii, astfel încât tinerii să se simtă încurajați să aibă copii”. Totuși, unele voci din societate sugerează că aceste măsuri sunt insuficiente și că este nevoie de o reformă profundă a sistemului de sprijin social.
În concluzie, scăderea drastică a natalității în Germania ridică semne de întrebare cu privire la viitorul demografic al țării. Cu un deficit de nașteri fără precedent și o populație care îmbătrânește rapid, autoritățile se confruntă cu o provocare majoră.
Următoarele măsuri vor determina nu doar viitorul sistemului de pensii, ci și stabilitatea economică pe termen lung a Germaniei.