Decizie Parlament European
Plenul Parlamentului European a votat marți, 28 aprilie 2026, pentru ridicarea imunității europarlamentarei Diana Iovanovici Șoșoacă, la solicitarea autorităților române. "Este un precedent grav pentru România", a declarat Șoșoacă, contactată de Gândul înainte de vot. Decizia a fost aprobată în privința punctelor B, C, D, E, F, G și H din raportul Comisiei JURI a Parlamentului European. Totodată, Parlamentul a decis să nu ridice imunitatea în cazul punctului I, care se referă la un discurs susținut de Șoșoacă în plenul Parlamentului European la 11 februarie 2025, în care ar fi făcut referiri la Nicolae Ceaușescu. Această votare permite procurorilor români să continue cercetările în dosarul penal în care este vizată Diana Șoșoacă. Ridicarea imunității nu reprezintă o condamnare și nu se pronunță asupra vinovăției, ci elimină un obstacol procedural în calea anchetei.
Cererea de ridicare a imunității a fost transmisă Parlamentului European în 2025, în legătură cu o procedură penală deschisă în România. Potrivit raportului discutat în Parlamentul European, cazul vizează mai multe presupuse infracțiuni care ar fi fost comise în perioada 10 decembrie 2021 – 11 februarie 2025. Săptămâna trecută, Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, JURI, a avizat favorabil solicitarea de ridicare a imunității, cu 17 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și o abținere.
Diana Șoșoacă, președinta S.O.S. România, este cercetată pentru 11 infracțiuni, printre care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, negarea Holocaustului, dar și fapte precum lipsirea de libertate în mod ilegal și ultraj. Europarlamentara beneficiază de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul procedurilor judiciare. Potrivit raportului Comisiei JURI, ridicarea imunității se referă la acuzații grave care ar putea afecta grav imaginea României pe plan internațional.
Punctele specifice pentru care s-a ridicat imunitatea sunt următoarele: B – acuzația de lipsire de libertate în mod ilegal, într-un incident din 10 decembrie 2021, într-un apartament din București; C – acuzația de glorificare a unei persoane condamnate pentru crime de război, printr-un comunicat publicat pe site-ul partidului S.O.S. România; D – declarații publice cu caracter antisemit, inclusiv pe Facebook, în mai 2024; E – alte declarații făcute în Parlamentul României, prin care ar fi acuzat colectiv evreii de crime istorice împotriva românilor; F – declarații online din octombrie 2024 privind glorificarea unor persoane și mișcări asociate cu crime de război și acuzații colective la adresa evreilor; G – declarații din 1 decembrie 2024 privind glorificarea unei persoane condamnate pentru crime de război și promovarea unor idei legionare, rasiste și xenofobe; H – acuzația de ultraj, după ce ar fi amenințat doi polițiști aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Decizia de ridicare a imunității a generat reacții mixte în rândul politicienilor români. Unii susțin că este un pas necesar pentru a asigura responsabilitatea în rândul aleșilor, în timp ce alții consideră că este o formă de atac politic. Diana Șoșoacă a fost o figură controversată în politica românească, fiind implicată în numeroase scandaluri. În 2024, a fost sancționată pentru comportamentul său necorespunzător în plenul Parlamentului European, inclusiv purtând o botniță ca protest împotriva restricțiilor pandemice.
În urma deciziei de astăzi, Diana Șoșoacă a anunțat că va contesta verdictul la Curtea Europeană de Justiție, subliniind că a fost aleasă de români și are dreptul să-și exprime opinia. Aceasta a declarat că va continua să lupte împotriva a ceea ce consideră a fi o persecuție politică. În acest context, se așteaptă ca ancheta să progreseze și să dezvăluie mai multe detalii despre acuzațiile care îi sunt aduse.
Impactul acestei decizii asupra carierei sale politice și asupra imaginii României în Uniunea Europeană rămâne de văzut.