Controverse și reacții în lanț
Camera Deputaților a adoptat miercuri, 20 aprilie 2026, o lege controversată care dublează cota de intervenție asupra populației de urs brun, permițând împușcarea a 859 de exemplare în regim de prevenție și a altor 110 în regim de intervenție. Actul normativ urmează să fie promulgat de primarul general Nicușor Dan. Proiectul a fost inițiat de vicepremierul Barna Tánczos, fostul ministru UDMR al Mediului, și a fost susținut de 50 de parlamentari, dintre care unii sunt și vânători. Potrivit vicepremierului Tánczos, „Timpul demonstrează că fără intervenția vânătorilor, problema ursului brun nu se poate rezolva în România”.
Susținătorii legii afirmă că măsura este necesară pentru controlul populației de urși, care a crescut semnificativ în ultimii ani. De exemplu, în 2024, cota de prevenție a fost de 426 de urși și 55 pentru intervenție. Parlamentarul Gheorghe Nacov a descris majorarea cotelor drept „un pas spre normalizare”, subliniind că ursul brun este „din nou în grija vânătorilor, protectorii de drept”.
Legea vine după un recensământ genetic realizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea, care estimează între 10.400 și 12.770 de urși în România. Cu toate acestea, studiul a fost contestat de organizații non-guvernamentale și cercetători pentru lipsa datelor brute și a transparenței, ceea ce ridică semne de întrebare asupra fundamentului legal al noilor cote.
Specialiștii avertizează că dublarea cotelor nu are o bază solidă. Cristian Papp, cercetător la World Wildlife Fund și lector la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a declarat: „Cu atât mai greu este să acceptăm dublarea cotelor în aceste condiții”. Noua lege introduce și posibilitatea vânării unor urși cu punctaj ridicat, considerați „exemplare speciale”, ceea ce poate transforma gestionarea populației de urși într-un sistem de selecție bazat pe valoarea trofeelor.
Fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, a criticat dur această lege, subliniind că nu poate vota „un proiect de lege care reduce natura la un meniu din care băieții deștepți își aleg trofee”. El a afirmat că măsurile ar trebui să vizeze în primul rând urșii periculoși, nu exemplarele rare sau valoroase. „Când pui pe masă o cifră atât de mare (859 de exemplare) – fără filtre solide, fără trasabilitate și control strict – prevenția devine o loterie periculoasă pentru natură și pentru siguranța oamenilor”, a adăugat Fechet.
Critica față de această lege nu se limitează doar la specialiști. Oamenii de rând din zonele afectate de prezența urșilor au îndemnat la o gestionare mai atentă a resurselor naturale, subliniind că siguranța comunităților trebuie să rămână o prioritate. De exemplu, în județul Brașov, unde atacurile ursului au fost frecvente, localnicii consideră că soluțiile trebuie să implice nu doar vânătoarea, ci și educarea populației despre conviețuirea cu animalele sălbatice.
Legea a generat, de asemenea, reacții în cadrul Uniunii Europene, unde România este privită cu îngrijorare datorită modului în care gestionează fauna sălbatică. Comisia Europeană a subliniat importanța respectării normelor de conservare a speciilor protejate, avertizând că astfel de măsuri ar putea duce la sancțiuni.
În concluzie, dublarea cotelor de ucidere a urșilor și introducerea vânătorii exemplarelor speciale ridică multe întrebări etice și de gestionare a biodiversității.
Implicațiile acestei legi vor necesita o monitorizare atentă și discuții continue între autorități, experți și comunități locale pentru a găsi un echilibru între protejarea oamenilor și conservarea naturii.