Realitate economică alarmantă
Câți românii reprezintă subiectul principal al acestui articol. Nivelul de trai al românilor s-a prăbușit, iar perspectivele nu sunt deloc încurajatoare. Potrivit datelor furnizate de Remus Borza, lichidator judiciar, în cadrul podcastului Contrapunct, moderat de Dan Andronic și Radu Coșarcă, 34% din populația României se află în risc de excluziune socială, adică la limita pauperității. Borza a subliniat că, deși deficitul bugetar european a scăzut, realitatea financiară a românilor este una dramatică. "Trăim într-o țară în care trebuie să vedem și jumătatea goală a paharului", a afirmat el. Emisiunea a fost difuzată pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România.
Conform Institutului Național de Statistică (INS), în anul 2025, aproximativ 7,9 milioane de români trăiau cu mai puțin de 1.200 de lei pe lună, ceea ce reprezintă o creștere alarmantă față de anii anteriori. Aceștia se confruntă cu o rată a inflației care a atins 12,5% în 2025, conform Eurostat, ceea ce a dus la o scădere a puterii de cumpărare și la o creștere a numărului celor care se află sub pragul sărăciei.
Borza a comparat situația României cu cea a Greciei, care a reușit să se stabilizeze economic după criza financiară. "Grecia, care era evazionistă acum câțiva ani, este acum pe excedent bugetar, în timp ce noi rămânem în urmă", a subliniat el, evidențiind faptul că ponderea veniturilor fiscale din PIB în România este de doar 27%, comparativ cu 43% în Grecia. Această diferență majoră evidențiază provocările cu care se confruntă România în gestionarea economiei sale.
Specialiștii din domeniu, precum profesorul de economie Alina Monea de la Universitatea București, consideră că politica fiscală a României trebuie să se schimbe pentru a evita o criză economică și mai profundă. "Este esențial să avem o strategie pe termen lung care să sprijine creșterea veniturilor fiscale și să susțină investițiile publice", a declarat Monea în cadrul unui interviu.
Un alt aspect important menționat de Borza este nivelul ridicat al TVA-ului, care este de 31%. Aceasta generează o pierdere semnificativă de venituri pentru bugetul de stat, în condițiile în care alte țări europene, precum Grecia, au reușit să reducă acest impozit pentru a stimula consumul. "România are un gheb la TVA de 31%, nominal înseamnă 30 de miliarde de lei. Grecia are 17%", a explicat Borza.
În plus, este important de menționat că în anul electoral 2024, România a împrumutat 50 de miliarde de euro într-un singur an, o sumă care va influența și mai mult capacitatea de finanțare a statului. Această situație creează îngrijorări cu privire la sustenabilitatea datoriei publice, care a ajuns la 250 miliarde de euro. În acest context, Borza a subliniat că "noi nu suntem nici Italia, și nici Grecia. Nouă nu o să ne șteargă nimeni un cent".
În concluzie, realitatea economică a României este una dificilă, iar măsurile de reformă trebuie să fie implementate rapid pentru a preveni o criză economică profundă. Experții subliniază necesitatea de a aborda problema veniturilor fiscale și a TVA-ului, precum și de a crea un mediu favorabil pentru investiții.
Fără astfel de măsuri, numărul românilor care trăiesc sub pragul sărăciei ar putea continua să crească, iar stabilitatea economică a țării ar putea fi pusă în pericol.