Monitorizare și apărare la graniță
Radu Miruță a anunțat o serie de măsuri după incidentul de la Galați, unde fragmente dintr-o dronă rusească au ajuns pe teritoriul României. Potrivit ministrului, Statul Major al Apărării analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare la granița cu Ucraina, iar MApN accelerează dezvoltarea și integrarea de noi capabilități de supraveghere și apărare antiaeriană. „Războiul declanșat de Federația Rusă, chiar la granița noastră, este cât se poate de real. Este un război dur, cu consecințe dramatice pentru vieți omenești și cu efecte care, din păcate, ajung uneori să fie resimțite și pe teritoriul României”, a scris Radu Miruță, sâmbătă pe Facebook.
Incidentul a avut loc în noaptea de 24 aprilie 2026, iar ministrul Apărării a precizat că a fost vorba despre o dronă de fabricație rusească. „După motor și caracteristici, este vorba despre o dronă de tip Geran 2, model nou, fabricat în Rusia, care a zburat la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 km, în spațiul aerian național”, a declarat Miruță. Conform acestuia, incidentul a fost un exemplu concret al provocărilor cu care se confruntă România în contextul conflictului din Ucraina.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a subliniat că armata română are capacitatea de monitorizare completă a spațiului aerian românesc, de la o anumită altitudine în sus. „Pentru altitudini foarte joase sunt folosite sisteme radar mobile, însă acestea sunt limitate ca număr și sunt concentrate în zonele cu risc ridicat”, a adăugat ministrul. Aceste declarații evidențiază nevoia de a îmbunătăți infrastructura de apărare aeriană a țării.
Incidentul este analizat de structurile militare, iar Radu Miruță a menționat că Statul Major al Apărării va reevalua amplasarea dispozitivelor de monitorizare și apărare în zona graniței cu Ucraina. „După incidentul de azi-noapte, Statul Major al Apărării analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare în zona graniței cu Ucraina”, a transmis acesta.
De asemenea, ministrul a subliniat limitele actuale ale sistemelor de apărare antiaeriană, afirmând că nicio armată din lume nu poate intercepta resturi de dronă rezultate în urma unor atacuri masive, derulate în orice condiții de relief, la altitudini mici. Aceasta este o recunoaștere a complexității provocărilor cu care se confruntă forțele armate române.
În contextul consolidării capabilităților de apărare, Miruță a declarat: „În fiecare lună, MApN dezvoltă soluții noi, fie prin achiziții de capabilități, fie prin replanificarea și integrarea diferită a capabilităților existente”. Acest angajament subliniază eforturile României de a se adapta rapid la amenințările emergente.
În final, ministrul a transmis că România colaborează cu aliații din NATO și UE și că a luat legătura cu Ministerul Afacerilor Externe. „Sunt în contact permanent cu colega mea, ministrul Afacerilor Externe, pentru ca Federația Rusă să primească un mesaj ferm în urma incidentului de noaptea trecută”, a mai spus ministrul Apărării.
Această colaborare internațională este esențială în contextul securității naționale și regionale.