Incidentul din spațiul aerian românesc
Drona prăbușită reprezintă subiectul principal al acestui articol. În urma unui atac intens asupra infrastructurii din Ucraina din zona Reni, fragmente dintr-o dronă de fabricaţie rusească au ajuns şi pe teritoriul României. După motor şi caracteristici, este vorba despre o dronă de tip Geran 2, model nou, fabricat în Rusia, care a zburat la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanţă de 15 km, în spaţiul aerian naţional, a declarat ministrul Apărării, Radu Miruţă. El subliniază că Armata Română are capacitatea de monitorizare completă a spaţiului aerian românesc, de la o anumită altitudine în sus. "Pentru zborul unor obiecte mici, la altitudini foarte joase, în zone cu relief care limitează capacităţile radar, sunt dezvoltate şi integrate în sistemul naţional de monitorizare soluţii radar mobile, locale, care văd tot. Dar da... numărul acestora este unul limitat şi specialiştii militari le concentrează acolo unde riscurile sunt mai mari. Din evoluţia atacurilor ruseşti în Ucraina, aproape de graniţa României, până acum nu au fost indicii pentru o astfel de evoluţie în zona în care s-au regăsit fragmentele de dronă azi-noapte", explică ministrul.
În fiecare lună, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) dezvoltă soluţii noi, fie prin achiziţii de capabilităţi, fie prin replanificarea şi integrarea diferită a capabilităţilor existente. Astfel, militarii Armatei Române acoperă în permanenţă riscuri care înainte erau neadresate. "După incidentul de azi-noapte, Statul Major al Apărării analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare şi apărare în zona graniţei cu Ucraina. Este important ca lucrurile să fie înţelese corect: nicio armată din lume nu poate intercepta resturi de dronă rezultate în urma unor atacuri masive, derulate în orice condiţii de relief, la altitudini mici. Dacă capabilităţile de apărare antiaeriană gândite şi incluse în programul SAFE erau ieri în inventarul Armatei Române, chiar şi în scenariul specific zborului printr-o anumită zonă de relief, la altitudine mică, de azi-noapte, cel mai probabil drona rusească ar fi fost observată şi interceptată. Protejarea populaţiei şi a vieţilor omeneşti rămâne prioritatea noastră absolută", menţionează Miruță.
Radu Miruță a declarat, sâmbătă la Digi24, că drona care a pătruns în spațiul aerian național, aproape de municipiul Galați, a zburat la o altitudine foarte mică, într-o zonă unde monitorizarea este mai dificilă. Ministrul Apărării a precizat că, în acest context, Alianța Nord-Atlantică a fost informată conform procedurilor. "Este o zonă unde drona a zburat la o altitudine foarte joasă. Armata Română are capacitatea de a monitoriza întreg spațiul aerian românesc, însă la o altitudine mai mare. Pentru altitudini foarte joase, pentru obiecte de dimensiuni mici, cu suprafaţa absorbantă foarte mare, așa cum sunt unele drone, există și pentru aceste situații capacitatea Armatei Române, însă există o capacitate limitată. Adică putem dezvolta soluții mobile pentru a acoperi aceste zone, însă cu capacitățile pe care le avem, la indicațiile specialiștilor din Ministerul Apărării, aceste capabilități limitate sunt prioritizate în zonele în care este considerat un risc mai mare", a declarat Miruță.
Ministrul a subliniat că, până în prezent, nu au existat indicii privind un risc crescut în zona în care s-a produs incidentul. "În ultimii ani, de când a început agresiunea Rusiei în Ucraina, nu a existat în zona în care s-a întâmplat acest incident azi-noapte un indiciu care ar fi sugerat că trebuie mutate capabilități acolo dintr-o altă parte", a spus ministrul Apărării.
Potrivit ministrului USR, Statul Major al Apărării analizează o posibilă repoziționare a sistemelor din zona graniței cu Ucraina. "Având în vedere intervenția de azi-noapte și situația de azi-noapte, Statul Major al Apărării ia în calcul o rearanjare a capacităților pe care noi le avem în zonă, de-a lungul graniței cu Ucraina, pentru a apăra această zonă. Ce trebuie să fie înțeles este că sunt niște capacități limitate. În fiecare lună, militarii Armatei Române dezvoltă soluții noi, fie prin achiziții, fie prin rearanjare a unor capacități și reintegrarea lor într-o altă metodă, astfel încât riscuri care acum există peste o lună de zile să fie adresate și să fie mai puține", a adăugat ministrul.
El a subliniat că, dacă sistemele comandate prin programul SAFE ar fi fost deja în dotare, incidentul ar fi putut fi evitat. "Dacă astăzi, ceea ce am comandat prin SAFE pentru apărarea antiaeriană și antidronă ar fi existat în stocurile Armatei Române, cel mai probabil incidentul de azi-noapte nu ar fi putut să aibă loc. În momentul de față nu este risc. Ne ocupăm ca drona să fie dusă într-un loc sigur pentru a putea fi detonată. Sigur, atâta timp cât tehnic sunt niște limitări, în funcție de cât de mult respectă tratatul internațional și regulile diplomatice Federația Rusă, riscurile astea sunt într-o dinamică, la fel ca într-o țară aflată la vecinătatea unui conflict militar", a subliniat el.
Întrebat de ce drona nu a fost interceptată, Miruță a explicat că obiectul nu a fost detectat de radarele care acoperă altitudini mai mari. "Avem radare care pot acoperi aceste altitudini joase, avem sisteme de apărare antieriană, cum sunt Sky Rangers, care sunt comandate sau sunt pregătite spre a fi comandate prin SAFE, care adresează fix acest gen de intervenție cu o dronă de dimensiune mică care zboară la o altitudine joasă. Zona Galați, venind dinspre Reni, este o altitudine joasă, cam cu 65 metri mai jos decât municipiul Galați, acolo unde la intrare a venit această dronă. Este o limitare de a acoperi cu radar absolut toate zonele cu atitudine foarte mică din România. Și nu e doar în România, limitarea asta este în absolut toată, în toată lumea", a precizat ministrul Apărării.
"A fost efectuată o misiune de poliție aeriană de militarii Armatei Marii Britanii care desfășoară misiuni de poliție aeriană în România. Au fost două avioane Eurofighter pilotate de piloții britanici. Nu au văzut pe radar, nici aeronavele Eurofighter, nici pe radarele armatei militare care gestionează spațiul aerian românesc, pentru că radarele militare acoperă spațiul aerian la o atitudine mai mare, de peste 300 m. Drona aceasta a zburat la o atitudine mai mică. Ea ar fi putut fi interceptată și văzută de niște radare care ar fi fost dispuse local pentru specificul acesta de relief care nu au existat acolo, pentru că ele există într-o altă parte a țării, unde este considerată o prioritate mai mare", a declarat Miruță.
Ministrul a spus că fragmentele dronei sunt analizate pentru a se stabili dacă aceasta a fost deviată sau trimisă intenționat spre România. "Au fost ridicate toate fragmentele de la fața locului și se face o analiză pentru că pentru a face o astfel de declarație nu-mi permit să fac doar pe baza unor indicii. Colegii de la Serviciul Român de Informații, colegii de la Ministerul Apărării, de la DSU fac o astfel de analiză în momentul în care noi vorbim și aștept să vedem cum apare raportul final și cu privire la acest lucru", a spus ministrul Apărării.
Întrebat dacă Alianța Nord-Atlantică a fost informată, Miruță a răspuns: "Da, a fost informată. Sunt proceduri clasice, oficiale prin care astfel de lucruri se raportează la toate nivelurile", a adăugat ministrul.
În privința sprijinului suplimentar din partea aliaților, oficialul a subliniat că discuțiile sunt permanente. "Este o permanentă discuție pe acest subiect. Au existat discuții pe acest subiect și în marja Conferinței de Securitate de la Munchen pe care am avut-o cu secretarul general al NATO Mark Rutte. Există un plan care este anunțat și pus în discuție din partea Statului Major, la nivel tehnic, cu SACEUR, Comandantul Forțelor Aliate NATO de pe teritoriul UE. Există aceste discuții în permanență și tocmai vă spuneam că de la lună la lună, riscuri care în trecut nu erau adresate, acum sunt adresate.
Nu sunt toate", a conchis el.