Sprijin pentru integritate teritorială
Uniunea Europeană respinge ferm ameninţările Moscovei şi îşi reiterează sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, ca reacţie la avertismentele secretarului Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, privind măsurile necesare pentru protejarea cetăţenilor ruşi din regiunea transnistreană, transmite Agerpres.
Anitta Hipper a subliniat că prioritatea UE rămâne sprijinirea eforturilor de menţinere a ordinii democratice şi a reiterat angajamentul blocului comunitar pentru o soluţionare paşnică a conflictului transnistrean. "Poziţia noastră este foarte clară. Susţinem o rezolvare paşnică a conflictului transnistrean şi independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional", a declarat purtătoarea de cuvânt a executivului european.
Declaraţia reprezentantei Comisiei Europene intervine după ce secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Şoigu, a acuzat recent autorităţile de la Chişinău şi Uniunea Europeană de acţiuni pentru retragerea forţelor ruse din regiunea transnistreană şi a schimbării formatului de menţinere a păcii în Transnistria. El a afirmat că astfel de demersuri ar putea afecta stabilitatea Republicii Moldova şi a regiunii, precizând că Moscova va lua măsurile necesare pentru a-şi proteja cetăţenii din stânga Nistrului, notează mediile citate.
Transnistria este un teritoriu separatist nerecunoscut, care face parte de jure din Republica Moldova. Potrivit datelor oficiale, în 2025, în regiunea transnistreană erau staționați aproximativ 1.500 de soldați ruși, ceea ce a ridicat îngrijorări în rândul autorităților moldovenești și partenerilor internaționali. Conform unui raport al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, 73% din populația țării consideră că prezența militară rusă în Transnistria reprezintă o amenințare la adresa securității naționale.
Reacția Uniunii Europene este parte a unui angajament mai larg de sprijin pentru Republica Moldova, care se confruntă cu provocări semnificative în contextul geopolitic actual. În 2025, UE a alocat 150 de milioane de euro pentru susținerea reformelor și consolidarea capacităților instituțiilor moldovenești. Experții consideră că acest sprijin este esențial pentru consolidarea democrației și stabilității în regiune.
„Este crucial ca Uniunea Europeană să rămână fermă în sprijinul Republicii Moldova, având în vedere că orice presiune din partea Rusiei este inacceptabilă”, a declarat Cristian Diaconescu, fost ministru de externe și expert în politici externe. El a subliniat importanța consolidării relațiilor dintre Chișinău și Bruxelles pentru a contracara influența rusă.
De asemenea, oficialii europeni subliniază că acțiunile de destabilizare provenite din partea Rusiei nu vizează doar Republica Moldova, ci au implicații directe asupra stabilității întregii regiuni. Aceasta este o preocupare majoră pentru UE, având în vedere vecinătatea sa cu Ucraina, care se confruntă cu o agresiune militară din partea Rusiei.
Recent, Consiliul Uniunii Europene a decis să prelungească măsurile restrictive împotriva persoanelor și entităților implicate în acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova până la 29 aprilie 2027. Aceste sancțiuni vizează în prezent 23 de persoane și cinci entități juridice considerate responsabile pentru subminarea suveranității, independenței și stabilității statului moldovean.
Printre persoanele incluse pe lista sancțiunilor se numără Ilan Șor, Marina Tauber, Vladimir Plahotniuc și Evghenia Guțul, acuzate de implicare în activități care contribuie la destabilizarea Republicii Moldova, inclusiv prin acțiuni de influență politică și finanțare ilegală. Uniunea Europeană își propune să limiteze capacitatea acestor actori de a continua acțiunile ostile intereselor Republicii Moldova și să protejeze procesul democratic.
Sancțiunile impuse de Uniunea Europeană includ înghețarea activelor deținute pe teritoriul statelor membre, interdicția de intrare sau tranzit în Uniunea Europeană, precum și interzicerea furnizării de fonduri sau resurse economice către persoanele și entitățile vizate. Regimul de sancțiuni a fost instituit pentru prima dată în aprilie 2023, la solicitarea autorităților de la Chișinău, iar acum, în 2026, este mai relevant ca niciodată în contextul tensiunilor actuale.
În concluzie, Uniunea Europeană continuă să fie un partener ferm al Republicii Moldova, susținându-i eforturile de a-și menține integritatea teritorială și democrația. Este esențial ca autoritățile de la Chișinău să colaboreze îndeaproape cu Bruxellesul pentru a contracara provocările externe și a asigura un viitor stabil și prosper pentru cetățenii moldoveni.
Următoarele măsuri vor include întărirea instituțiilor democratice și consolidarea securității naționale pentru a face față amenințărilor persistente din partea Rusiei.