Disputa privind transparența
Vicepremierul Oana Gheorghiu a reacționat pe rețelele de socializare, respingând acuzațiile formulate de Partidul Social Democrat (PSD) cu privire la lipsa de transparență în procesul de listare a companiilor de stat. Într-o postare pe Facebook din 24 aprilie 2026, Gheorghiu a declarat că discuțiile despre listarea unor pachete minoritare nu reprezintă o „vânzare a țării”, ci un pas firesc în procesul de reformă. "Activitatea mea a deranjat mulți băieți deștepți", a afirmat vicepremierul, subliniind că lista companiilor discutate a fost transmisă tuturor vicepremierilor pentru feedback. Conform acesteia, PSD nu a transmis nicio reacție oficială, în contrast cu PNL și USR, care au participat activ la discuții.
Potrivit vicepremierului, lista companiilor nu are caracter decizional și este un document exploratoriu, fără implicații juridice. Gheorghiu a subliniat că materialele au fost publicate pe site-ul oficial al Guvernului în spiritul transparenței și bunei guvernări, respingând ferm interpretările apărute în spațiul public. Criticile, susține aceasta, sunt legate de interese afectate de reformele promovate, inclusiv de membri numiți politic în consiliile de administrație ale companiilor de stat, care ar putea pierde avantajele financiare.
Gheorghiu a invocat exemple de interese personale, precum „amante și nepoți”, care au beneficiat de pe urma unor contracte favorabile, lăsând statul să suporte pierderile. "Acești actori sunt obișnuiți să ia decizii în spatele ușilor închise", a mai spus vicepremierul, pledând pentru o abordare transparentă și consultativă. "Voi continua aceste demersuri pentru identificarea celei mai bune și sănătoase soluții pentru România", a adăugat aceasta.
Criticile la adresa propunerii de listare au fost formulate și de fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, care a declarat că inițiativa este construită pe patru probleme distincte și pe o serie de mituri. Oprea a evidențiat că lista companiilor vizate, printre care se numără CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română sau Poșta Română, nu a fost discutată în cadrul Comitetului Interministerial pentru implementarea reformelor din PNRR. Acesta a acuzat o lipsă de transparență în procesul decizional, subliniind că documentul a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței de Guvern fără timp pentru analiză.
Oprea a susținut că invocarea jalonului 443 din Planul Național de Redresare și Reziliență este eronată, afirmând că societățile incluse în propunerea de listare nu au legătură directă cu obligațiile stipulate în acest plan. De asemenea, a subliniat că veniturile obținute din privatizare nu sunt considerate venituri bugetare curente conform metodologiei europene, ceea ce ar conduce la pierderi financiare pentru stat pe termen lung.
Vicepremierul Gheorghiu a răspuns acestor critici într-un interviu la Digi24, precizând că lista companiilor este în fază exploratorie și că nu este vorba despre o decizie finală. "Am discutat cu analiști și stakeholderi din piață pentru a stabili o potențială listă de discuții", a explicat aceasta. Gheorghiu a subliniat că dezbaterea a fost politizată și că listarea companiilor de stat nu reprezintă vânzarea țării, ci o soluție pentru atragerea de investiții și îmbunătățirea transparenței. "Vorbim despre pachete minoritare, astfel încât statul român să dețină controlul de peste 51%", a conchis vicepremierul.
În contextul acestor discuții, este important de menționat că listarea companiilor de stat poate aduce beneficii semnificative în ceea ce privește atragerea de capital și creșterea eficienței economice, dar este necesară o analiză detaliată și o consultare extinsă cu toate părțile implicate. Criticile și îngrijorările exprimate de PSD și de alți opozanți trebuie să fie luate în considerare pentru a asigura un proces decizional transparent și bazat pe fapte.
În concluzie, Oana Gheorghiu își reafirmă angajamentul față de transparență și reformă, în ciuda controverselor politice generate de propunerea de listare a companiilor de stat.
Este esențial ca aceste discuții să continue într-un cadru constructiv, având în vedere impactul semnificativ pe care îl pot avea asupra economiei românești și asupra viitorului companiilor de stat.