Controverse legate de listarea companiilor
Secretarul general al Guvernului, Ştefan Radu Oprea, a atras atenţia vicepremierului Oana Gheorghiu, afirmând că aceasta nu a parcurs fişa postului, înainte să ceară listarea la bursă a unor companii de stat. Oprea a subliniat existenţa a „patru probleme distincte” legate de această iniţiativă, care merită o analiză amănunţită. Potrivit lui, prima problemă se referă la „problema procedurală”, care impune ca lista companiilor să fie dezbătută în „Comitetul Interministerial pentru Sprijinirea Implementării Reformei 9 (CNR9)”, organism prezidat de doamna Gheorghiu. Companiile vizate includ CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română şi Poșta Română.
„Documentul a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței de guvern în dimineața ședinței, neexistând timpul necesar pentru a fi studiat. Un document cu implicații majore pentru active strategice ale statului a ocolit astfel organismul tehnic creat tocmai pentru a-l analiza. Ironia este că guvernanța corporativă și listarea la bursă înseamnă transparență — ori doamna Gheorghiu a folosit cea mai opacă procedură posibilă, introducerea documentului pe sub radar”, a scris Oprea pe Facebook.
Al doilea aspect menționat de Oprea se referă la „mitul jalonului 443 din PNRR”. Acesta a explicat că jalonul respectiv prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii de stat din domeniul energiei și transporturilor, cu termen limită în august 2026, însă nu include CEC Bank, Loteria Română sau Portul Constanța. „Mai mult, doamna Gheorghiu a confirmat că listarea nu mai este posibilă în termenul rămas — un proces profesionist durează minimum 9–18 luni. România va propune Comisiei Europene restructurarea a trei companii: Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale ELCEN”, a adăugat Oprea.
Oprea a subliniat și „mitul reducerii deficitului”, spunând că veniturile din privatizare nu sunt recunoscute ca venituri bugetare curente în metodologia ESA 2010, utilizată de Eurostat pentru calcularea deficitului României. „Ele intră într-un cont dedicat. Listarea nu reduce deficitul structural raportat la Bruxelles. Din contră, pierzi dividendele pe care statul le încasează anual”, a afirmat acesta.
Ultimul aspect semnalat de Oprea se referă la „mitul sinecurilor în companiile profitabile”. „Argumentul nu are sens pentru că Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz sunt deja listate la bursă. Au deja transparență, raportare publică trimestrială, management evaluat de piață și consilii de administrație supuse regulilor guvernanței corporative”, a explicat el. Oprea a concluzionat că totul este „comunicare politică prezentată ca urgență tehnică”, adăugând că „deciziile despre activele strategice ale statului nu ar trebui luate în grabă, pe sub radar, fără dezbatere”.
Într-un interviu recent, vicepremierul Oana Gheorghiu a respins criticile și a subliniat că lista companiilor este doar o propunere aflată în fază de analiză. „Lista a fost transmisă spre consultare tuturor vicepremierilor, fiecare vicepremier fiind reprezentantul unuia dintre cele patru partide, solicitându-le feedback”, a declarat Gheorghiu. Aceasta a insistat că nu a primit obiecții formale și că dezbaterea a fost politizată.
Gheorghiu a negat că listarea ar implica pierderea controlului asupra companiilor de stat, afirmând că „un pachet minoritar suplimentar vândut de stat nu aduce nicio îmbunătățire de guvernanță”. Ea a subliniat că listarea ar putea contribui la atragerea de investiții necesare pentru dezvoltarea companiilor de stat și a menționat că „o companie listată este mult mai puțin vulnerabilă în fața căpușelii”.
Criticile lui Oprea au fost sprijinite de analiști economici care subliniază că listarea companiilor de stat trebuie să fie bine fundamentată și să nu fie folosită ca o soluție rapidă pentru problemele financiare ale statului. Conform unui raport al Eurostat din 2025, România se confruntă cu un deficit structural de 4,5% din PIB, iar orice decizie legată de listare ar trebui să fie analizată cu atenție pentru a evita eventualele consecințe negative.
Această dispută între Oprea și Gheorghiu subliniază complexitatea și sensibilitatea temelor legate de privatizare și reformă în România, un subiect care continuă să genereze controverse în rândul politicienilor și economiștilor.
În concluzie, este evident că listarea companiilor de stat este o măsură care necesită o dezbatere amplă, având în vedere implicațiile sale financiare și strategice. Întrebarea rămâne dacă actuala guvernare va reuși să găsească un consens în această privință, având în vedere divergențele de opinie existente.
Este esențial ca deciziile să fie luate cu transparență și în beneficiul pe termen lung al economiei românești.