Sume și perspective pentru angajați
Modificările noua reprezintă subiectul principal al acestui articol. Guvernul României a elaborat o primă variantă a noului proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, document ce a fost transmis partenerilor sociali și care urmează să intre oficial în consultare publică săptămâna viitoare. Potrivit premierului Ilie Bolojan, "Această reformă este esențială pentru a asigura echitate și transparență în sistemul de salarizare". Noul proiect vizează menținerea unor prevederi aplicate și anul trecut, dar și eliminarea unor beneficii, cum ar fi indemnizația de hrană și sporul pentru titlul de doctor, care va fi integrat în coeficienții de salarizare pentru personalul din învățământ, conform informațiilor apărute în media.
Printre sporurile care vor fi păstrate se numără cel de 10% pentru activitatea de control financiar preventiv și de până la 40% pentru personalul implicat în gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene. Totuși, modificările aduse proiectului includ limitarea sporurilor la maximum 20% din salariul de bază pentru fiecare instituție, cu excepția unor situații precum orele suplimentare sau munca de noapte.
Proiectul de lege mai prevede acordarea unui spor de 15% din valoarea de referință pentru persoanele cu handicap, dar elimină sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, care este actualmente acordat în limita a 300 de lei brut. Scopul acestor modificări este de a corecta dezechilibrele existente și de a introduce reguli mai clare, în conformitate cu angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Un element notabil al proiectului este menținerea înghețării salariilor bugetarilor, o măsură care a fost și în vigoare anul trecut. De asemenea, raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistem va fi limitat la 1:8, comparativ cu 1:12 în prezent, pentru a reduce diferențele salariale și a asigura o distribuție mai echilibrată a veniturilor. Potrivit Ministerului Muncii, această modificare va contribui la creșterea echității salariale în sectorul public.
Proiectul introduce reguli stricte, stipulând că toate drepturile salariale vor putea fi acordate exclusiv prin această lege, iar orice beneficii stabilite prin alte acte normative vor fi considerate nule, cu excepția unor instituții precum Banca Națională a României sau Autoritatea de Supraveghere Financiară. De asemenea, o ierarhizare clară a funcțiilor pe grade salariale va fi implementată, calculată prin înmulțirea coeficienților cu o valoare de referință, stabilită anual prin legea bugetului de stat. La intrarea în vigoare, această valoare este estimată la 4.325 lei.
Premierul Bolojan a subliniat că noua lege este aliniată la normele europene privind salariile minime adecvate și are rolul de a preveni scăderea veniturilor sub un prag considerat decent. Proiectul prevede, de asemenea, acordarea de premii de performanță, limitate la maximum 30% din salariul de bază, ce vor fi acordate lunar, în funcție de performanța individuală.
Pentru a crește transparența, instituțiile publice vor fi obligate să transmită periodic date privind veniturile salariale către Ministerul Muncii, iar nerespectarea acestei obligații va fi sancționată. Noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027, aplicându-se tuturor categoriilor de personal bugetar, inclusiv la nivelul administrației publice locale.
Salariile vor fi calculate prin raportarea la salariul minim, care va crește din iulie la 4.325 lei brut. Conform calculelor făcute de Știrile Pro TV, salariile pentru cele mai înalte funcții, cum ar fi președintele României, ar putea ajunge la 34.600 lei, în timp ce salariile pentru funcționarii din învățământ ar varia între 7.958 lei și 23.788 lei pentru rectori. De asemenea, salariile din sănătate ar varia de la 14.662 lei pentru asistenții medicali-șefi până la 23.788 lei pentru managerii de spitale.
În concluzie, noua lege a salarizării urmărește să reducă dezechilibrele salariale și să asigure o mai bună transparență în sistemul de salarizare din sectorul public. Adoptarea acesteia este crucială nu doar pentru angajații din sistem, ci și pentru asigurarea accesării fondurilor europene, având implicații directe asupra stabilității economice a României pe termen lung.
Următorii pași includ finalizarea consultărilor publice și adoptarea legii în Parlament, pentru a respecta termenele stabilite prin PNRR.