Sporuri și indemnizații eliminate
Proiectul noii legi a salarizării din sectorul bugetar stabilește un cadru unitar de calcul al veniturilor pentru personalul plătit din fonduri publice și urmărește restructurarea sistemului existent, în contextul angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și al presiunilor asupra bugetului de stat. Documentul prevede aplicarea unei grile unice de salarizare, bazate pe coeficienți și pe o valoare de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat. Aceasta este estimată inițial la 4.325 de lei, iar salariile de bază vor rezulta din înmulțirea coeficienților aferenți fiecărei funcții cu această valoare, potrivit Radio Oltenia.
Un element central al proiectului îl reprezintă reducerea raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar, de la 1:12 în prezent la 1:8. Potrivit proiectului, toate drepturile salariale sau de natură salarială vor fi stabilite exclusiv prin această lege, iar acordarea unor beneficii prin alte acte normative va fi nulă, cu excepțiile expres prevăzute pentru anumite instituții. Proiectul prevede limitarea sporurilor la maximum 20% din salariul de bază la nivelul fiecărui ordonator principal de credite, cu excepția unor categorii precum orele suplimentare sau munca de noapte.
Sunt menținute sporuri precum cel de 10% pentru control financiar preventiv și cele de până la 40% pentru activitatea în proiecte finanțate din fonduri europene. În același timp, sunt eliminate anumite drepturi existente în prezent, între care indemnizația de hrană și sporul pentru titlul de doctor. Acesta din urmă este integrat în coeficienții de salarizare pentru personalul din învățământ. De asemenea, este eliminat sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare.
Proiectul introduce un mecanism de acordare a premiilor de performanță, care pot fi acordate periodic și pot ajunge până la 30% din salariul de bază. Acestea se acordă pe baza unor criterii stabilite la nivel instituțional și sunt limitate ca pondere și număr de beneficiari. În educație, sunt prevăzute creșteri ale salariilor de bază și o repoziționare a funcțiilor în grila unică de salarizare. Gradația de merit și sporurile pentru performanță academică sunt înlocuite cu sistemul general de premiere.
În cercetare sunt prevăzute ajustări ale coeficienților de salarizare. În sistemul sanitar, proiectul prevede unificarea grilelor salariale și reducerea sporurilor pentru condiții de muncă la un nivel maxim de 50%, față de 85% în prezent. Plata gărzilor ar urma să fie înlocuită cu un tarif orar majorat cu 10%. În asistența socială, sporurile sunt plafonate la 40% din salariul de bază. În domeniul culturii, nivelul sporurilor este redus, în special pentru condiții grele de muncă, unde limita este stabilită la 5%.
În justiție, sunt prevăzute ajustări ale coeficienților de salarizare, cu mențiunea că niciun venit nu poate depăși salariul președintelui României. Sunt eliminate sporurile pentru confidențialitate și pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, acestea fiind incluse în atribuțiile funcției sau considerate nejustificate în noul sistem. În administrația publică, proiectul introduce diferențiere între nivelul central și cel local, cu mai multe grile de salarizare în funcție de dimensiunea unităților administrativ-teritoriale. Este prevăzută și o grilă separată pentru funcțiile din domeniul IT, comunicații și securitate cibernetică.
Pentru instituțiile finanțate din venituri proprii, structura generală este menținută, însă coeficienții și nivelurile de salarizare sunt ajustate, iar sporurile sunt reduse și armonizate cu restul sistemului. De asemenea, proiectul introduce obligații de transparență pentru instituțiile publice, care vor trebui să publice periodic informații privind structura funcțiilor și nivelul veniturilor salariale. Nerespectarea acestor prevederi atrage sancțiuni contravenționale.
Aplicarea noii legi este prevăzută pentru 1 iulie 2027, iar personalul bugetar va fi reîncadrat pe noile funcții și coeficienți, cu păstrarea vechimii și a drepturilor aferente, în condițiile stabilite de actul normativ.