Critici și comparații istorice
Un nou episod tensionat a avut loc în jurul Parchetului European, în urma declarațiilor dure ale deputatei grecești Sofia Voultepsi, din partidul de guvernare Noua Democrație, la adresa Laurei Codruța Kovesi. Aceste afirmații au fost făcute în cadrul unei emisiuni difuzate pe postul de televiziune SKAI, pe 22 aprilie 2026, în contextul vizitei șefei Parchetului European la Ministerul Justiției din Grecia. "Provine dintr-o țară care, repet, nu are o tradiție de separare a puterilor în stat", a afirmat Voultepsi, sugerând că Kovesi nu ar avea legitimitatea necesară pentru a conduce o instituție europeană de vârf.
Criticile Sofiei Voultepsi s-au concentrat pe originea juridică a Laurei Codruța Kovesi, subliniind lipsa unei tradiții de separare a puterilor în România. "A încercat să realizeze o reînnoire în afara consiliului judiciar", a adăugat Voultepsi, argumentând că ar fi fost preferabil ca Uniunea Europeană să desemneze un procuror dintr-o altă țară, precum Franța, care ar avea o înțelegere mai profundă a principiilor de drept. Aceste observații au stârnit un val de reacții, atât în România, cât și în Grecia, punând sub semnul întrebării integritatea sistemului judiciar românesc.
În continuarea declarațiilor sale, Voultepsi a făcut referiri directe la regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu, afirmând că "dacă luați de la Ceaușescu… Aceste lucruri sunt foarte recente în România, va dura mult să se redreseze". Această comparație a fost percepută ca o încercare de a delegitima activitatea lui Kovesi, asociind-o cu o perioadă întunecată din istoria României.
Sofia Voultepsi a adus în discuție și aspecte legate de securitate, afirmând că nu își dorește un sistem de justiție similar celui din perioada Ceaușescu în Grecia. "Când regimul Ceaușescu a căzut, avea 500.000 de securiști și copii care își turnau părinții. Aceste lucruri nu dispar așa ușor", a subliniat deputata, lăsând să se înțeleagă că problemele legate de abuzurile din trecut continuă să influențeze societatea românească.
Contextul acestor declarații este marcat de scandalul OPEKEPE 2, care a generat reacții în rândul unor parlamentari ai partidului de guvernământ din Grecia. În aceiași zi, ministrul Justiției din Grecia a declarat că guvernul grecesc oferă sprijin deplin Parchetului European și activității conduse de Kovesi, ceea ce a creat o discrepanță între pozițiile oficiale și cele exprimate de Voultepsi.
Criticile aduse de deputata greacă sunt semnificative nu doar pentru relațiile bilaterale dintre România și Grecia, ci și pentru percepția generală asupra sistemului de justiție din România în Uniunea Europeană. Potrivit datelor oficiale, România a fost subiectul mai multor rapoarte critice din partea Comisiei Europene, în special în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), care subliniază nevoia de reforme în justiție și de consolidare a statului de drept.
În concluzie, atacurile la adresa României din partea unor oficiali greci reflectă nu doar tensiunile politice actuale, ci și o percepție mai largă asupra trecutului comunist al României. Aceste declarații subliniază importanța continuării reformelor în justiție și a consolidării valorilor democratice, pentru a asigura o imagine pozitivă a României în contextul european.
În viitor, este esențial ca autoritățile române să comunice eficient progresele realizate în domeniul justiției și să colaboreze strâns cu partenerii europeni pentru a contracara astfel de critici.