Majorare tarifară în București
Călătoriile metroul, reprezintă subiectul principal al acestui articol. De la 1 mai 2026, o călătorie cu metroul în București va costa 7 lei, față de 5 lei în prezent, conform unui ordin semnat de ministrul Transporturilor. Această majorare a tarifelor, solicitată de Consiliul de Administrație al Metrorex, a fost aprobată miercuri. Scumpirile vizează și abonamentele, iar noua grilă tarifară va include creșteri semnificative pentru toate tipurile de bilete. Abonamentul lunar va ajunge la 140 de lei, față de 100 de lei, iar cartela valabilă 24 de ore va costa 18 lei, de la 9 lei. De asemenea, abonamentele de 24 de ore și săptămânale vor crește de la 12 la 18 lei și de la 45 la 60 de lei, respectiv, iar abonamentele pe 6 luni și anual vor ajunge la 700 și 1.300 de lei. Elevii și studenții vor beneficia în continuare de gratuitate și reduceri de 90%. Această majorare va face ca prețul unei călătorii cu metroul în București să depășească tarifele din alte capitale din regiune, precum Budapesta sau Varșovia. În Capitală, un bilet standard va costa aproximativ 1,40 euro, rămânând totuși sub prețul din multe capitale vest-europene, unde un bilet include, de regulă, opțiuni de transport mai variate sau valabilitate extinsă.
Noua grilă tarifară vine după o altă majorare aplicată la 1 ianuarie 2025, când prețul unei călătorii a crescut de la 3 la 5 lei, iar cartela cu 10 călătorii a ajuns de la 25 la 40 de lei. Aceasta majorare a generat proteste și critici, în special din partea Opoziției, care a lansat o petiție ce solicită o strategie integrată de transport la nivelul Capitalei. Inițiatorii petiției argumentează că scumpirea tarifelor contrazice tendințele marilor orașe de a reduce dependența de combustibili fosili și de vehicule personale, într-un moment în care transportul public ar trebui să fie încurajat.
„Prin această decizie mergem împotriva trendului global de a scăpa de dependența de combustibili și de mașina individuală în marile noastre orașe. Dacă scumpesc prețul unei călătorii cu metroul, practic cea mai eficientă metodă de a te deplasa în București, autoritățile nu fac decât să trimită și mai mulți cetățeni către automobilele individuale, fapt care creează mai multe cozi în trafic, mai multă poluare și mai mulți nervi pentru cei care au mașină”, se arată în textul petiției.
Semnatarii petiției atrag atenția asupra impactului social al deciziei, susținând că majorarea îi va afecta în special pe cei cu venituri mici: „Iar pentru cei vulnerabili, care nu se pune problema să dețină o mașină, 2 lei în plus per călătorie, mai ales în contextul în care s-a mai scumpit o dată prețul unei călătorii, nu ar face decât să le facă viața și mai grea”.
Analistul economic Adrian Negrescu a catalogat decizia Metrorex de a scumpi călătoriile drept „controversată”, afirmând că este „o scumpire succesivă fără precedent pe piața transporturilor de călători din România”. El consideră că această scumpire nu este justificată de îmbunătățirea serviciilor, care rămân slabe, fiind caracterizate prin aglomerație, vârstnicie și întârzieri frecvente.
Reprezentanții Metrorex explică că majorarea tarifelor vine ca urmare a situației bugetare dificile a țării. Marian Artimon, sindicalist Metrorex, a subliniat că „deficitul bugetar nu i-a permis ministrului de Finanțe să aloce suma pe care statul s-a obligat să o aloce Metrorexului pentru compensație și buna funcționare în siguranță a metroului. Au alocat doar 740 de milioane de lei, undeva la 60%”. Aceasta sugerează că problema financiară a Metrorexului nu este una izolată, ci reflectă dificultățile economice globale cu care se confruntă România în prezent. Majorările de preț se așteaptă să continue, în contextul în care bugetele locale și centrale se confruntă cu presiuni financiare crescânde.
În concluzie, majorarea tarifelor la metrou va avea implicații semnificative pentru călători, în special pentru cei cu venituri reduse. Într-o perioadă în care transportul public ar trebui să fie promovat ca o alternativă sustenabilă, autoritățile se confruntă cu critici din diverse colțuri ale societății.
Următorii pași ar putea include dezbateri publice privind politica de transport în București și posibile soluții pentru a atenua impactul asupra celor mai vulnerabili cetățeni.