Topul țărilor cu cel mai bun echilibru în 2026

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Un studiu recent evidențiază echilibrul dintre viața profesională și personală în 2026, România ocupând locul 28. Majoritatea țărilor din top sunt din Europa și zona Pacificului, în timp ce statele cu economii mari au politici sociale restrictive. Este necesară o reformă în România pentru a îmbunătăți condițiile angajaților.

EN

Brief

A recent study highlights the work-life balance in 2026, with Romania ranking 28th. Most top countries are from Europe and the Pacific, while large economies have restrictive social policies. Reform is needed in Romania to improve employee conditions.

Topul țărilor cu cel mai bun echilibru în 2026
Sursa foto: ziare.com

Clasamentul global al echilibrului muncă-viață

Un nou studiu internațional scoate în evidență diferențe semnificative între state în ceea ce privește echilibrul dintre muncă și viața personală, un aspect tot mai important pentru angajați la nivel global. Potrivit Daily Mail, Indicele Global Life-Work Balance 2025 analizează primele 60 de economii ale lumii, luând în considerare factori precum concediul legal anual, accesul la servicii medicale, siguranța publică și numărul mediu de ore lucrate pe săptămână. Pe baza acestor criterii, cercetarea stabilește un clasament al țărilor care oferă cele mai favorabile condiții pentru angajați.

Noua Zeelandă ocupă primul loc, cu un scor de 86,59 din 100. Angajații beneficiază de patru săptămâni de concediu plătit anual și până la 10 zile de concediu medical, inclusiv pentru îngrijirea membrilor familiei. Ministerul Muncii din Noua Zeelandă subliniază că părinții pot primi până la 26 de săptămâni de concediu parental plătit.

Pe locul al doilea se află Irlanda, cu 81,17 puncte. Angajații au dreptul la cel puțin patru săptămâni de concediu anual și până la cinci zile de concediu medical plătit. Conform Ministerului Sănătății din Irlanda, concediul de maternitate poate ajunge la 26 de săptămâni plătite, urmate de o perioadă suplimentară neplătită.

Belgia completează podiumul, oferind între 20 și 24 de zile de concediu anual, în funcție de programul de lucru. Conform Institutului Național de Statistică din Belgia, sistemul de asigurări acoperă o mare parte din veniturile părinților aflați în concediu de maternitate sau paternitate.

Pe locurile următoare se află Germania și Norvegia, ambele state remarcându-se prin politici generoase de concediu și protecție socială. În Norvegia, de exemplu, părinții pot beneficia de până la 54 de săptămâni de concediu parental plătit, conform datelor Ministerului Muncii norvegian.

Clasamentul continuă cu Danemarca, Canada, Australia și Finlanda, toate oferind condiții flexibile de muncă și sisteme extinse de sprijin pentru angajați. Spania închide top 10, consolidând poziția Europei în acest clasament.

România se află pe locul 28, în urma unor state precum Polonia și Suedia, dar înaintea unor economii importante precum Statele Unite, care ocupă una dintre ultimele poziții. Conform Institutului Național de Statistică, datele indică faptul că țările europene și cele din zona Pacificului domină clasamentul, în timp ce statele cu economii mari, dar cu politici sociale mai restrictive, se situează mai jos.

Studiul subliniază rolul politicilor publice în definirea echilibrului dintre viața profesională și cea personală, de la durata concediilor până la accesul la servicii medicale și flexibilitatea programului de lucru. Pe fondul schimbărilor din piața muncii, astfel de clasamente devin tot mai relevante pentru angajați și pentru deciziile legate de relocare sau carieră.

În concluzie, analiza evidențiază că, deși unele țări oferă condiții excelente pentru echilibrul muncă-viață, România continuă să aibă de lucrat pentru a îmbunătăți situația angajaților săi. Este esențial ca autoritățile române să ia în considerare aceste date pentru a dezvolta politici publice care să sprijine o mai bună integrare a vieții personale și profesionale.

Următoarele măsuri ar putea include reforme legislative și creșterea conștientizării în rândul angajatorilor cu privire la importanța echilibrului muncă-viață.