Escrocheria ghicitului în Târgu Jiu

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Două femei din județul Vâlcea au fost reținute pentru înșelăciune prin metoda ghicitului, fiind acuzate că au deposedat o femeie din Târgu Jiu de 1.000 de euro. Poliția atrage atenția asupra riscurilor acestei metode și recomandă cetățenilor să fie prudenți în fața unor asemenea situații.

EN

Brief

Two women from Vâlcea County were arrested for fraud using the fortune-telling method, accused of deceiving a woman from Târgu Jiu out of 1,000 euros. The police warn about the risks of such scams and advise citizens to be cautious.

Escrocheria ghicitului în Târgu Jiu
Sursa foto: stiripesurse.ro

O femeie a fost înșelată

Două femei din judeţul Vâlcea au fost arestate, fiind acuzate de înşelăciune prin metoda ghicitului. Ele ar fi deposedat o târgujiancă de 1.000 de euro, transmis, marţi, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Gorj, Miruna Prejbeanu.

Conform acesteia, pe 10 aprilie 2026, poliţiştii din cadrul Poliţiei Municipiului Târgu Jiu au fost sesizaţi prin 112 de o femeie, în vârstă de 64 de ani, din localitate, despre faptul că, în timp ce se afla pe strada 1 Decembrie 1918, a fost abordată de o persoană de sex feminin. Suspecta, folosind metoda ghicitului, a deposedat-o de 1.000 de euro, oferindu-i în schimb, într-un şerveţel, mai multe bijuterii fără valoare, menționând că nu trebuie să desfacă şerveţelul până în noaptea de Înviere.

"La data de 18 aprilie, în urma activităţilor investigative efectuate de poliţişti, a fost identificată o femeie de 75 de ani, din municipiul Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea, bănuită de săvârşirea faptei. Totodată, în urma probatoriului administrat a fost luată măsura reţinerii acesteia, pentru 24 de ore. (...) În urma continuării cercetărilor, la data de 20 aprilie, poliţiştii de investigaţii criminale au reţinut pentru 24 de ore o altă femeie de 54 de ani, din comuna Bujoreni, judeţul Vâlcea, bănuită de săvârşirea aceleiaşi infracţiuni", a spus Miruna Prejbeanu. Prejudiciul a fost recuperat de poliţişti şi restituit persoanei înşelate.

Anchetatorii atrag atenția asupra acestor înșelăciuni, care utilizează metoda „ghicitului” pentru a profita de vulnerabilitatea victimelor. Potrivit unui raport al Inspectoratului General al Poliției Române, în 2025 au fost raportate peste 500 de cazuri de înșelăciune prin metode de acest tip, cu o creștere de 20% față de anul anterior.

„Nicio persoană nu are puteri reale de a „rezolva” probleme financiare, de sănătate sau relaționale, prin ritualuri”, afirmă polițiștii. Aceste escrocherii folosesc momente de vulnerabilitate, cum ar fi boala, pierderile financiare sau problemele familiale, pentru a atrage victimele.

Printre semnele de alarmă se numără solicitarea de bani sau bunuri, presiunea exercitată asupra victimei și cererea de discreție totală, însoțită de promisiuni de rezultate garantate. În 2026, autoritățile au început o campanie de informare pentru a preveni astfel de fapte, având ca scop educarea populației asupra riscurilor implicate.

Recomandările polițiștilor includ evitarea oferirii de bani sau obiecte de valoare persoanelor necunoscute și raportarea oricăror activități suspecte. De asemenea, aceștia sfătuiesc cetățenii să discute cu familia sau cu prietenii înainte de a lua decizii financiare importante.

Aceasta nu este prima oară când metoda ghicitului face ravagii în România. De-a lungul anilor, au fost numeroase cazuri similare înregistrate în diverse județe, inclusiv în București și Cluj, unde escrocii au acționat în mod similar. De exemplu, în 2024, mai multe persoane au fost reținute în urma unei anchete care a dezvăluit o rețea de escroci care operau pe întreg teritoriul țării.

În concluzie, cazurile de înșelăciune prin metoda ghicitului continuă să reprezinte o problemă semnificativă pentru autorități. Este esențial ca cetățenii să fie conștienți de aceste practici și să ia măsuri preventive pentru a se proteja.

Autoritățile promit să intensifice acțiunile de prevenire și să colaboreze cu organizații non-guvernamentale pentru a educa populația despre aceste pericole.