Impactul stocurilor de apărare
Statele Unite au consumat o parte semnificativă din rezervele lor de rachete avansate în contextul conflictului cu Iran, ceea ce ridică semne de întrebare serioase privind capacitatea de reacție în eventualitatea unui nou război major. Potrivit unei analize citate de CNN, armata americană ar fi utilizat, în doar șapte săptămâni, aproape jumătate din stocurile unor muniții de înaltă precizie. Surse apropiate evaluărilor interne ale Pentagon indică faptul că aproximativ 45% din aceste rezerve au fost deja epuizate.
Situația este și mai sensibilă în cazul sistemelor de apărare antirachetă. Cel puțin jumătate din interceptoarele THAAD, destinate neutralizării rachetelor balistice, au fost folosite, în timp ce stocurile pentru sistemele Patriot au scăzut cu aproape 50%, potrivit unui raport al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale. Datele coincid cu estimări clasificate ale Pentagonului, susțin surse familiarizate cu situația, conturând imaginea unei presiuni crescute asupra capacităților militare americane.
Chiar dacă Washingtonul a semnat recent contracte pentru creșterea producției de rachete, experții avertizează că refacerea stocurilor nu va fi rapidă. Termenele de livrare pentru noile sisteme se întind între trei și cinci ani, chiar și în condițiile extinderii capacităților industriale. Pe termen scurt, Statele Unite ar dispune încă de suficiente resurse pentru a continua operațiunile împotriva Iranului, în cazul în care actualul armistițiu fragil ar eșua. Însă, pe termen mediu, problema devine una strategică.
Analiștii avertizează că nivelul actual al rezervelor nu ar fi suficient pentru un conflict cu un adversar de calibru apropiat, precum China, iar revenirea la nivelurile anterioare războiului ar putea dura ani de zile. Efectele se resimt deja și în Europa. Potrivit unor informații din presă, mai multe state ar fi fost avertizate că livrările de armament comandat din SUA ar putea întârzia, din cauza presiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
În ansamblu, evoluțiile indică o realitate incomodă: chiar și cele mai mari puteri militare se confruntă cu limite logistice într-un context global tot mai tensionat. Statele Unite au folosit peste jumătate din stocurile de rachete esențiale pentru apărarea aeriană în timpul războiului de aproape două luni împotriva Iranului, arată o analiză a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), citată de Kyiv Independent.
Datele arată o defalcare a stocurilor existente de rachete americane. Conform CSIS, SUA și aliații săi au consumat între 1.060 și 1.430 de rachete pentru sistemele de apărare aeriană Patriot, dintr-un stoc de 2.330 de rachete înainte de război. În ceea ce privește muniția THAAD, se estimează că au fost lansate între 190 și 290 de rachete dintr-un stoc de 360. Ucraina s-a plâns în mod constant că SUA utilizează rachete Patriot pentru a doborî dronele iraniene Shahed. Stocurile ucrainene de rachete Patriot, în special PAC-3 MSE, s-au redus periculos de mult, în timp ce Rusia poate lansa până la o mie de drone Shahed asupra Ucrainei într-o singură noapte.
Prin urmare, dezvoltatorii ucraineni au creat un arsenal de instrumente alternative și mai ieftine pentru apărarea aeriană împotriva dronelor, printre care se numără, probabil, cele mai impresionante: dronele anti-dronă. Însă, în ceea ce privește rachetele balistice rusești, precum Iskander-M sau Kinjal, Ucraina rămâne dependentă de ajutorul extern, în special de rachetele PAC-3. Producătorul de rachete Patriot, Raytheon, își extinde producția de rachete Patriot GEM-T în Germania, dar aceste facilități nu sunt încă operaționale.
Între timp, analiza CSIS estimează că rachetele PAC-3 MSE necesită 29 de luni pentru a fi contractate înainte de a începe chiar și producția. Raportul apare la câteva zile după ce oficialii americani și-au informat omologii europeni că unele livrări de arme contractate anterior vor fi probabil amânate, întrucât războiul din Iran continuă să epuizeze stocurile de armament, potrivit unor surse familiarizate cu această chestiune, citate de Reuters.
Mai multe țări europene vor fi afectate, inclusiv cele din regiunea baltică și din Scandinavia. Unele dintre armele în cauză au fost achiziționate de țări europene în cadrul programului Foreign Military Sales (FMS), dar nu au fost încă livrate. Aceste livrări de arme vor fi probabil amânate, au afirmat sursele.
Statele Unite și Israelul au lansat atacuri aeriene împotriva Iranului pe 28 februarie, o campanie care a stârnit îngrijorarea unor oficiali americani cu privire la faptul că industria de apărare americană nu ar putea face față cererii și ar putea fi nevoită să încetinească livrările către o serie de cumpărători.