Recuperarea artefactelor furate
Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice, furate în ianuarie 2025 de la Muzeul Drents din Assen și recuperate la începutul lunii aprilie, sunt aduse marți, 21 aprilie 2026, în România, în condiții de maximă securitate. Acestea sunt transportate cu un avion pus la dispoziție de autoritățile olandeze, sub pază specială și în vitrine antiglonț, și sunt escortate de forțe ale Jandarmeriei până la Muzeul Național de Istorie. "Recuperarea acestor artefacte este un succes important pentru patrimoniul cultural românesc", a declarat ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, cu ocazia aducerii lor în țară.
Artefactele vor fi expuse publicului începând de miercuri, 22 aprilie, pentru o perioadă de zece zile. Ancheta din Olanda continuă, iar doi suspecți au încheiat acorduri cu procurorii, instanța urmând să se pronunțe pe 5 iunie. A treia brățară rămâne încă dispărută și ar putea deveni obiect de negociere în cadrul procesului, conform Antena 3 CNN.
Recuperarea coifului și brățărilor furate este un semn de speranță pentru autoritățile române, având în vedere că, în urma jafului, Ministerul Culturii a anunțat încasarea sumei de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile. Coiful și cele două brățări au fost parte din expoziția Dacia - Tărâmul Aurului și Argintului, prezentată anul trecut la Muzeul Drents.
Furtul, care a avut loc prin detonarea unei intrări din spate a muzeului din Assen, a provocat indignare în România și a declanșat o amplă operațiune de căutare. Deși cei trei hoți au fost arestați în urma jafului, locul unde se afla prada a rămas mult timp necunoscut. Autoritățile olandeze au anunțat, la începutul lunii aprilie, că au găsit coiful și două dintre cele trei brățări, pe care le-au prezentat la o conferință de presă, la muzeu.
Conform declarațiilor Laurei Peters, profesor asociat de drept penal la Universitatea din Groningen, a treia brățară de aur ar putea fi folosită ca monedă de schimb în negocieri, iar instanța ar putea avea un cuvânt de spus în privința aprobării acestor acorduri. "Dacă instanța nu aprobă în cele din urmă acordul, acest lucru ar putea avea consecințe pentru inculpați", a adăugat Peters. Aceasta subliniază că, în ciuda dificultăților, procesul de restituire a artefactelor este o prioritate pentru autoritățile implicate.
Începând de miercuri, 22 aprilie, și până pe 3 mai, vizitatorii vor putea admira aceste piese excepționale la Muzeul Național de Istorie a României, în timpul programului de vizitare, de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00. Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur sunt nu doar simboluri ale istoriei dacice, ci și exemple ale importanței protejării patrimoniului cultural.
Astfel, recuperarea și expunerea acestor artefacte nu doar că oferă o oportunitate de a celebra istoria României, dar și de a reflecta asupra provocărilor legate de securitatea bunurilor culturale în context internațional.
Autoritățile române continuă să colaboreze cu partenerii internaționali pentru a asigura recuperarea bunurilor culturale furate și prevenirea furturilor viitoare.