Coiful de la Coțofenești și brățările dacice revin în țară

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice au fost recuperate după 14 luni de la furtul din Olanda. Acestea vor fi expuse la Muzeul Național de Istorie în perioada 22 aprilie-3 mai 2026.

EN

Brief

The Coțofenești helmet and two Dacian bracelets have been recovered after 14 months from the theft in the Netherlands. They will be displayed at the National Museum of History from April 22 to May 3, 2026.

Coiful de la Coțofenești și brățările dacice revin în țară
Sursa foto: digi24.ro

Recuperare după 14 luni

Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice, recuperate la 14 luni după ce au fost furate dintr-un muzeu din Olanda, revin în țară astăzi, sub escorta jandarmilor. Obiectele de artă vor fi predate Muzeului Național de Istorie a României. Conform anunțului făcut de muzeu, acestea vor putea fi admirate de publicul larg în perioada 22 aprilie-3 mai, de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00.

Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice, care au fost furate în ianuarie 2025 de la Muzeul Drents din Assen, au fost recuperate în cele din urmă la 1 aprilie 2026. Aceste obiecte de patrimoniu au o importanță deosebită pentru cultura română, coiful fiind un exemplar emblematic al civilizației geto-dacice, datând din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr. Acesta a fost descoperit în 1928 în satul Poiana Coțofenești, județul Prahova, și se crede că a aparținut unui rege geto-dac.

Furtul a avut loc pe 25 ianuarie 2025, când o explozie puternică a zguduit centrul orașului Assen. Inițial, poliția a raportat o tentativă de detonare a unui bancomat, însă în realitate, hoții au folosit explozibili pentru a pătrunde în muzeu. Această acțiune a coincis cu ultimul weekend al expoziției „Dacia - Kingdom of Gold and Silver”, care prezenta comori artistice din tărâmul dacilor, inclusiv coiful de aur de la Coțofenești.

Explozia a permis hoților să forțeze o ieșire de urgență și să spargă vitrinele în care se aflau cele mai valoroase obiecte de artă. În urma jafului, au fost difuzate imagini cu suspecții, iar poliția a primit peste o sută de informații. Trei suspecți au fost arestați în Heerhugowaard, în timp ce un al patrulea suspect, surprins într-un magazin de bricolaj, nu a fost încă identificat.

În România, directorul Muzeului Național de Istorie din București, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a fost demis în urma incidentului. Acesta a fost criticat pentru că a împrumutat operele de artă Muzeului Drents, care nu avea măsuri de securitate adecvate. Prim-ministrul de atunci, Marcel Ciolacu, a cerut Țărilor de Jos „despăgubiri fără precedent” pentru pierderile suferite.

Parchetul vizează în continuare suspecții Douglas W. și Bernhard Z., precum și pe Jan B., bărbatul din magazinul de bricolaj. Conform declarațiilor procurorilor, există suficiente dovezi împotriva acestora. Doi dintre suspecți au acceptat să colaboreze cu autoritățile și doresc să-și asume responsabilitatea pentru faptele lor, în timp ce al treilea suspect neagă orice implicare și contestă probele aduse împotriva lui. Verdictul în cazul lor este așteptat pe 5 iunie 2026.

Recuperarea acestor artefacte valoroase reprezintă un pas important în protejarea patrimoniului cultural românesc. Autoritățile române au demonstrat un angajament ferm în a recupera bunurile culturale furate, iar acest caz subliniază necesitatea unor colaborări internaționale mai strânse pentru a preveni furturile de artă. În plus, această situație ridică întrebări cu privire la securitatea muzeelor și la măsurile necesare pentru a proteja comorile naționale.

În concluzie, coiful și brățările dacice vor fi expuse în perioada menționată, oferind publicului ocazia de a aprecia aceste piese unice ale istoriei românești.

Este esențial ca astfel de evenimente să servească drept lecții pentru viitor, implicând o revizuire a politicilor de împrumut și a măsurilor de securitate în muzeele din întreaga țară.