Studiu recent alarmant
O substanţă antiseptică obişnuită, folosită pentru a curăţa pielea pacienţilor în spitale, poate rămâne pe diverse suprafeţe timp de mai multe ore, facilitând apariţia unor generaţii de bacterii tolerante sau rezistente la acţiunea acesteia, conform unui nou studiu publicat în jurnalul Environmental Science & Technology. Potrivit autoarei principale, Erica Hartmann, profesor de inginerie civilă şi de mediu la Şcoala de Inginerie şi Ştiinţe Aplicate McCormick din Northwestern, Illinois, "rezistenţa antimicrobiană provine din multe locuri diferite". Aceasta subliniază importanţa utilizării responsabile a substanţelor chimice în mediu pentru a combate această problemă.
Studiul a investigat bacteriile cu toleranţă la clorhexidină, un antiseptic utilizat frecvent în spitale, în special înainte de intervenţii chirurgicale. Echipa de cercetare a analizat 219 probe dintr-o unitate de terapie intensivă din Illinois, reuşind să izoleze aproximativ 1.400 de bacterii, dintre care 36% prezentau toleranţă la clorhexidină. Această toleranţă permite bacteriilor să supravieţuiască expunerii la concentraţii scăzute ale antisepticului, ceea ce le face mult mai greu de eradicat.
Cercetătorii au aplicat clorhexidină pe diverse suprafeţe, precum plastic şi metal, observând că substanţa persistă timp de cel puţin 24 de ore, chiar şi după curăţarea cu apă şi alţi agenţi. Urmele de antiseptic nu sunt suficiente pentru a ucide bacteriile, dar acestea creează un mediu în care bacteriile tolerante pot prospera, având potenţialul de a dezvolta şi rezistenţă. Aceasta este o problemă majoră, având în vedere că bacteriile rezistente pot supravieţui chiar şi în prezenţa antisepticelor utilizate frecvent.
Chiuvetele din spitale au fost identificate ca puncte critice pentru răspândirea bacteriilor rezistente. Acestea nu doar că adăpostesc bacterii, dar pot genera aerosoli care împrăştie microorganismele în aer. De asemenea, unele bacterii rezistente la antiseptice transportă plasmide, care sunt fragmente de ADN ce pot fi transferate între diferite specii de bacterii. Acest lucru constituie o ameninţare serioasă, deoarece rezistenţa la antibiotice poate fi accelerată prin expunerea la antiseptice, chiar şi în absenţa utilizării directe a antibioticelor.
Danna Gifford, lector în rezistenţă antimicrobiană la Universitatea din Manchester, a subliniat că descoperirile acestui studiu sugerează necesitatea unei utilizări prudente a antisepticelor. "Limitarea utilizării clorhexidinei în medii cu risc ridicat, fără dovezi clinice adecvate, ar putea expune pacienţii vulnerabili la riscuri de infecţii", a adăugat Gifford. În acelaşi timp, Hartmann a subliniat că utilizarea excesivă a antisepticelor poate contribui la o criză a antibioticelor, avertizând că, fără intervenţii, vom ajunge într-o situaţie în care infecţii obișnuite nu vor mai putea fi tratate eficient.
Cercetătorii sugerează că ar fi necesare studii suplimentare pentru a evalua impactul reziduurilor antiseptice în alte medii, cum ar fi acasă sau în clinicile veterinare. De asemenea, ar trebui să analizăm dacă antisepticele ar trebui rezervate pentru situaţii cu risc ridicat, având în vedere că în multe cazuri, utilizarea săpunului simplu şi a apei ar putea fi suficientă pentru o igienă adecvată.
În concluzie, gestionarea responsabilă a agenţilor antimicrobieni devine esenţială pentru a limita dezvoltarea bacteriilor rezistente. Conform autorilor studiului, intervenţiile imediate sunt necesare pentru a preveni o criză de sănătate publică, având în vedere că resursele de antibiotice eficiente sunt deja în scădere.
Este crucial să ne reconsiderăm abordările privind utilizarea substanţelor chimice în spitale, dar şi în alte medii, pentru a proteja eficienţa tratamentelor viitoare.