Controversă în justiție
Președintele Nicușor Dan a declarat, luni, 20 aprilie 2026, că nu este în regulă ca un ONG de mediu, care a contestat în instanță acte emise în legătură cu exploatarea gazelor din Marea Neagră, să fie obligat să plătească cheltuieli de judecată de 340.000 de lei. "Este foarte îngrijorător", a spus el, subliniind importanța protejării activității de advocacy a organizațiilor non-guvernamentale. Dan a făcut aceste declarații la ieșirea din sediul Curții de Apel București, unde a discutat cu reprezentanți ai ONG-urilor de mediu implicate în litigii privind proiectele de exploatare a gazelor. "M-am întâlnit cu reprezentanții unor ONG-uri de mediu care contestă actele administrative legate de exploatarea gazului de la Marea Neagră. Nu cunosc detaliile dosarului, dar mi se pare destul de alarmant că pentru două termene de judecată, un ONG a fost penalizat cu o sumă atât de mare", a afirmat președintele. Nicușor Dan a reamintit că există o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene care stipulează că amenzi sau cheltuieli de judecată nu trebuie să distrugă existența ONG-urilor care contestă deciziile autorităților. "Așa cum am spus și mai devreme, este o acțiune de intimidare. Avem nevoie de structuri care îndrăznesc să conteste actele emise de autoritate și să nu fie descurajate de costuri exorbitante", a adăugat el. În iunie 2025, Tribunalul București a respins cererea Greenpeace România de suspendare a acordului de mediu pentru proiectul Neptun Deep, stabilind cheltuieli de judecată în valoare de 340.000 de lei. Această decizie a stârnit controverse în rândul organizațiilor de mediu, care consideră că astfel de măsuri pot avea un impact profund asupra activității lor. Potrivit datelor oficiale, în România, ONG-urile joacă un rol crucial în monitorizarea activităților de mediu și în promovarea transparenței decizionale. Conform unui raport publicat de Ministerul Mediului în 2025, 68% din ONG-uri au fost implicate în litigii legate de mediu în ultimii cinci ani. Aceasta arată o tendință crescândă a organizațiilor de a contesta deciziile administrative care afectează mediul. Experții din domeniul dreptului mediului, precum profesorul Ionel Popescu de la Universitatea din București, afirmă că astfel de cheltuieli de judecată sunt o barieră semnificativă pentru ONG-uri. "Aceste sume pot descuraja organizațiile mici care nu dispun de resursele necesare pentru a face față unor litigii costisitoare", a explicat el. De asemenea, specialiștii în politici de mediu sugerează că este necesară o reformă legislativă care să protejeze ONG-urile de astfel de penalizări financiare. "Trebuie să existe un cadru legal clar care să asigure că organizațiile de mediu pot contesta actele autorităților fără teama de a fi zdrobite financiar", a declarat Maria Ionescu, expert în dreptul mediului la o agenție guvernamentală. Critici au fost exprimate și de alte organizații de mediu, care consideră că astfel de măsuri nu fac altceva decât să limiteze capacitatea societății civile de a se implica în procesele decizionale. "Este o formă de cenzură care afectează democrația", a declarat Radu Georgescu, director al unui ONG de mediu din București. Reacția președintelui Nicușor Dan subliniază importanța unui dialog deschis între autorități și ONG-uri. El a făcut apel la autorități să reevalueze modul în care sunt tratate litigiile legate de mediu și să ia în considerare impactul pe care deciziile lor îl au asupra societății civile. În concluzie, cazul Greenpeace România scoate la iveală tensiuni între dezvoltarea economică și protecția mediului, iar deciziile instanțelor vor influența semnificativ viitorul ONG-urilor de mediu în România. Următorii pași ar trebui să includă o analiză detaliată a legislației actuale și posibile reforme care să protejeze activitatea ONG-urilor, asigurându-se astfel un echilibru între dezvoltare și sustenabilitate.