Critica cheltuielilor de judecată
Președintele Nicușor Dan a declarat, luni, 20 aprilie 2026, că nu este „în regulă” ca un ONG de mediu, care a contestat în instanță acte emise în legătură cu exploatarea de gaz de la Marea Neagră, să fie obligat să plătească cheltuieli de judecată de 340.000 de lei. Această afirmație a fost făcută în contextul unei întâlniri cu reprezentanții organizației Greenpeace România, care a atacat în instanță proiectul Neptun Deep. „M-am întâlnit cu reprezentanții unor ONG-uri de mediu, întâmplător, care au contestat exploatarea de gaz de la Marea Neagră, actele administrative. Ce mi se pare foarte foarte îngrijorător - nu știu dacă ei au avut dreptate, n-au avut, au pierdut - pentru două termene de judecată, un ONG de mediu a primit cheltuieli de judecată de 340.000 de lei”, a declarat președintele Nicușor Dan, la ieșirea din sediul Curții de Apel București.
Șeful statului a subliniat că acest lucru nu este acceptabil, având în vedere că există o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene care stipulează că nu trebuie, prin amenzi sau cheltuieli de judecată, „să distrugem existența acestor zone de societate, care pun presiune pe autoritate”. Nicușor Dan a insistat că acțiunile de intimidare împotriva ONG-urilor care contestă actele emise de autorități nu sunt o soluție. „Așa cum am spus și mai devreme, noi abia avem… mai pâlpâie niște structuri care îndrăznesc să conteste acte emise de autorități și să le dai tipul acesta de...”, a adăugat el.
În iunie 2025, Tribunalul București a respins solicitarea Greenpeace România de suspendare a acordului de mediu pentru proiectul Neptun Deep, iar instanța a decis ca organizația să plătească cheltuieli de judecată de 340.000 de lei. Această situație ridică întrebări cu privire la accesibilitatea justiției pentru organizațiile non-guvernamentale care se confruntă cu costuri legate de procesele juridice, mai ales în contextul în care acestea acționează în apărarea mediului.
Criticii acestei situații subliniază că astfel de cheltuieli pot descuraja ONG-urile să conteste acte administrative, ceea ce poate avea un impact negativ asupra transparenței și responsabilității autorităților. În același timp, susținătorii proiectului Neptun Deep afirmă că este important ca toate procesele să se desfășoare conform legii și că ONG-urile trebuie să suporte costurile atunci când acțiunile lor nu sunt în favoarea instanței.
Această dilemă evidențiază tensiunea între dezvoltarea economică prin exploatarea resurselor naturale și protecția mediului, o temă recurentă în discuțiile publice din România și din întreaga Uniune Europeană. Deciziile instanțelor privind aceste cazuri sunt cruciale nu doar pentru organizațiile implicate, ci și pentru stabilirea precedentelor legale în privința dreptului de contestare al ONG-urilor.
În concluzie, afirmațiile lui Nicușor Dan subliniază o problemă mai amplă legată de drepturile ONG-urilor în România. Este esențial ca autoritățile și instanțele să găsească un echilibru între necesitatea de a proteja mediul și respectarea legislației, asigurând totodată că ONG-urile nu sunt descurajate să își exercite dreptul de a contesta acte administrative potențial dăunătoare.
Următorii pași ar trebui să includă o revizuire a legislației care reglementează cheltuielile de judecată în astfel de cazuri, pentru a asigura un mediu just și echitabil pentru toate părțile implicate.