Scrutinul anticipat de astăzi
Duminică, 19 aprilie 2026, bulgarii ies la vot. Alegerile parlamentare anticipate au loc ca urmare a demisiei premierului Rosen Jeliazkov de pe 11 decembrie 2025 și a demisiei lui Rumen Radev din funcția de președinte al Bulgariei pe 19 ianuarie 2026. Este cel de-al optulea scrutin anticipat din 2021 încoace, ca urmare a crizei politice care afectează țara de la pandemia de COVID-19. Potrivit sondajelor recente, coaliția GERB-SDS (Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei și Uniunea Forțelor Democratice) se situează pe locul doi cu 19,1%, în timp ce „Noi continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică”, un partid liberal pro-european condus de Assen Vassilev, se află pe locul trei cu 11,2%. În plus, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) are 9,4%, iar partidul ultranaționalist „Renașterea” se află pe locul cinci cu 5,8%. Alianța de stânga „Partidul Socialist Bulgar – Stânga Unită” abia prinde pragul parlamentar de 4%.
Presa bulgară a remarcat că pentru observatorii occidentali, Radev este considerat „următorul Orban”, având în vedere că fostul pilot NATO s-a confruntat cu Bruxelles-ul și a denunțat acordul de securitate semnat de guvernul interimar al Bulgariei cu Kievul. Politico l-a plasat pe Radev pe o listă scurtă de potențiali succesori ai lui Orban în calitate de „principal perturbator” al UE, menționând că Bruxelles-ul „reflectă deja ascensiunea imperiului Rumen”. Cu toate acestea, analogia înțelege greșit peisajul bulgar, având în vedere că Bulgaria are deja propriul Orban, iar numele lui este Boyko Borissov.
Rumen Radev, ales președinte în 2016, a fost comandant al Forțelor Aeriene Bulgare și a fost susținut de socialiștii pro-ruși. Deși a obținut un al doilea mandat în 2021 cu aproape 67% din voturi, opoziția sa față de ajutorul militar acordat Ucrainei i-a determinat pe mulți critici să-l considere pro-rus. Într-un interviu acordat CNN în iunie 2025, Radev și-a exprimat dezamăgirea față de sprijinul slab al Uniunii Europene pentru „eforturile de pace” ale președintelui american Donald Trump.
Boyko Borissov a fost figura dominantă în politica bulgară din 2009, ajungând la putere promițând să combată corupția și să restabilească ordinea. Partidul său, GERB, a câștigat toate alegerile parlamentare din 2009, cu doar scurte întreruperi când cabinetul Petkov a condus timp de 6 luni. Criticii afirmă că mandatul său a dus la o capturare sistematică a statului, cu instituții precum Parchetul și Consiliul Judiciar Suprem controlate de GERB și de oamenii lui Borissov.
Alegerile de azi, 19 aprilie, reprezintă o nouă încercare de a rupe o perioadă prelungită de instabilitate politică în Bulgaria, care a cuprins țara de la începutul anului 2021. Alegerile recente au dus la parlamente fragmentate și negocieri eșuate de coaliție, ceea ce a generat guverne de scurtă durată. Diviziunile adâncite privind reforma judiciară, măsurile anticorupție și politica energetică au contribuit la această instabilitate.
Potrivit datelor Eurostat, Bulgaria a fost clasificată printre țările cu cea mai mare corupție percepută în sectorul public în 2025, iar PIB-ul pe cap de locuitor a fost cel mai scăzut din UE. În urma alegerilor din octombrie 2024, care au dus la o legislatură fragmentată, președintele a convocat alegeri anticipate după demisia lui Jelyazkov. Sondajele sugerează că „Bulgaria Progresistă”, condusă de Radev, va câștiga aproximativ 38% din voturi.
Se așteaptă ca partidul conservator GERB-UDF să ajungă pe locul doi, cu aproximativ 20% din voturi, urmat de alianța „Continuă Schimbarea - Bulgaria Democrată”. Îngrijorările legate de integritatea alegerilor s-au amplificat, iar autoritățile au raportat aproximativ 1.700 de rapoarte privind încălcările alegerilor înainte de scrutin, o creștere semnificativă față de anii anteriori.
Votarea este programată să aibă loc duminică între orele 7:00 și 20:00, ora locală, iar rezultatele sunt așteptate duminică seara și luni.