Controversa listării la bursă
Hidroelectrica, cea mai mare companie de energie din România, a fost subiectul unor declarații controversate din partea vicepremierului Oana Gheorghiu, pe fondul recentelor reforme și al listării la bursă din iulie 2023. Într-o conferință de presă susținută la București pe 17 aprilie 2026, Gheorghiu a afirmat că compania a fost afectată grav de contracte cu intermediari privați, care au dus la pierderi semnificative în trecut. "Hidroelectrica 2011: profit 6,4 milioane lei. Hidroelectrica 2012: băgată în insolvență, cu pierdere 508 milioane lei și datorii de 4,33 miliarde lei", a spus ea, subliniind că guvernanța a fost inexistentă, iar activele au fost afectate de incompetența statului.
Gheorghiu a evidențiat că, după listarea la bursă, profitul companiei a crescut exponențial, menționând: "Hidroelectrica 2011: profit 6.400.000 lei. Hidroelectrica 2023: profit 6.400.000.000 lei". Aceasta a adăugat că dividendele încasate de statul român au crescut semnificativ, ajungând la 5 miliarde de lei în 2024, ceea ce oferă un câștig substanțial pentru bugetul public. "Într-un singur an, dintr-o singură companie, bugetul public a primit echivalentul a peste 1 miliard de euro", a specificat vicepremierul.
De asemenea, Gheorghiu a menționat că acționarii Hidroelectrica sunt împărțiți în proporții semnificative, cu 80% din acțiuni deținute de statul român și 11% de fondurile de pensii ale românilor. "Aproximativ 8 milioane de români beneficiază direct, în fiecare an, din dividendele Hidroelectrica – prin pensia lor", a explicat ea. Aceste declarații au stârnit reacții diverse, unii specialiști considerând că reformele sunt esențiale pentru revitalizarea economiei românești, în timp ce alții critică modul în care au fost gestionate companiile de stat.
Criticii, inclusiv președintele PSD, Sorin Grindeanu, au anunțat că vor iniția un proiect de lege pentru a interzice temporar vânzarea de acțiuni de la companiile de stat performante, argumentând că aceste măsuri sunt necesare pentru protejarea patrimoniului național. Aceștia au exprimat temeri că vânzarea acțiunilor ar putea duce la o pierdere a controlului asupra resurselor strategice ale țării.
Reacții mixte au venit și din partea altor actori politici, iar premierul Ilie Bolojan a subliniat că vânzarea de pachete de acțiuni ale unor companii de stat este o măsură prevăzută în programul de guvernare și a fost discutată cu toate partidele din coaliție. "Hidroelectrica este modelul de succes prin care putem transforma companiile românești din găuri negre în entități profitabile pentru români", a adăugat Gheorghiu, atrăgând atenția asupra importanței transparenței și unei guvernanțe eficiente.
În ciuda acestor progrese, au existat și critici legate de calitatea conducerii. Valeriu Nicolae, jurnalist și analist, a subliniat că majoritatea liderilor din Hidroelectrica nu au experiență relevantă în domeniu. De exemplu, Bogdan Badea, actualul șef al companiei, a fost promovat fără o pregătire adecvată în sectorul energetic, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la competența managerială.
Pe de altă parte, datele recente arată că Hidroelectrica a raportat un rezultat net de 4,07 miliarde de lei în 2024, ceea ce reprezintă aproape jumătate din câștigurile totale ale sectorului energetic din România. Această performanță subliniază importanța reformelor implementate și a necesității de a menține un cadru de reglementare stabil și eficient.
În concluzie, discuția despre Hidroelectrica evidențiază nu doar provocările cu care se confruntă companiile de stat, ci și oportunitățile de reformă și modernizare. Este esențial ca autoritățile să continue să promoveze transparența și eficiența în managementul acestor resurse, în beneficiul întregii societăți românești, și să asigure că resursele strategice ale țării sunt gestionate în mod responsabil și sustenabil.
Următorii pași ar putea include o revizuire a strategiilor de guvernanță și o implicare mai activă a cetățenilor în procesul decizional.