Tensiuni diplomatice crescute
Rusia solicită reluarea rapidă a negocierilor privind dosarul Transnistria în formatul 5+2, o mișcare care readuce în prim-plan tensiunile diplomatice din jurul Republicii Moldova. Moscova acuză blocajul procesului de Chișinău și Kiev și insistă pe relansarea unui mecanism considerat esențial de partea rusă pentru soluționarea conflictului separatist. Formatul 5+2 include Republica Moldova, Transnistria, OSCE, Rusia, Ucraina și observatori din Statele Unite și Uniunea Europeană.
„Rusia a pledat în mod constant pentru reluarea cât mai rapidă și necondiționată a formatului 5+2, singurul mecanism recunoscut și eficient pentru soluționarea conflictului. Totuși, din cauza pozițiilor Chișinăului și ulterior ale Kievului, formatul este inactiv din 2019. Întâlnirile dintre reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului în așa-numitul format 1+1 s-au dovedit insuficiente pentru a ajunge la o soluție”, a declarat adjunctul ministrului de Externe, Mihail Galuzin, într-un interviu acordat cotidianului Izvestia.
Potrivit lui Galuzin, formatul 5+2 are toate atribuțiile necesare și se bucură de recunoaștere internațională. „Tiraspolul nu a refuzat niciodată dialogul cu Chișinăul pentru a discuta chestiuni practice de interes pentru ambele părți”, a susținut acesta. Ministerul rus de Externe speră că viitoarea întâlnire dintre reprezentanții politici ai Republicii Moldova și ai Transnistriei, programată pentru 16 aprilie, va da un nou impuls dialogului, relatează TASS.
Transnistria este o regiune separatistă din estul Republicii Moldova, situată între râul Nistru și granița cu Ucraina, care și-a proclamat unilateral independența la începutul anilor ’90, în contextul destrămării Uniunii Sovietice și al unui conflict armat cu Chișinăul. Deși nu este recunoscută de niciun stat membru al ONU, regiunea funcționează de facto ca un entitate separată, cu instituții proprii, administrație, forțe de securitate și un sistem economic distinct, fiind însă considerată de drept parte a Republicii Moldova.
Situația rămâne una de „conflict înghețat”, menținută de-a lungul decadelor printr-un echilibru fragil, în care negocierile internaționale nu au reușit să ducă la o soluție finală.