Motivele suveranității digitale
Funcționarii europeni reprezintă subiectul principal al acestui articol. Guvernele din Franța, Germania, Polonia, Olanda, Luxemburg și Belgia au început să implementeze servicii interne de mesagerie pentru ca funcționarii publici și politicienii să facă schimb de informații sensibile fără a exista riscul unui atac cibernetic. Alianța NATO are, de asemenea, propriul sistem de mesagerie, iar Comisia Europeană intenționează să facă această trecere până la sfârșitul anului. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, această decizie face parte dintr-un efort mai larg de a renunța la tehnologia americană, declanșată de temerile de a fi dependentă strategic de Washington. "Suveranitatea digitală" a Uniunii Europene s-a intensificat considerabil în ultimii ani. În prezent, companii precum Google, Microsoft și Amazon controlează aproximativ 70% din piața cloud din Europa, în timp ce furnizorii locali dețin doar 15%. De asemenea, Bruxelles-ul și guvernele țărilor europene doresc să evite riscul ca tehnologia, de care suntem dependenți, să fie folosită ca instrument de presiune în negocierile comerciale sau diplomatice.
Decizia de a renunța la aplicațiile de mesagerie convenționale este generată și de vulnerabilitățile aplicațiilor, care pot fi ținte ale hackerilor. WhatsApp și Signal s-au confruntat cu provocări legate de securitatea cibernetică în ultimele săptămâni. Luna trecută, zeci de agenții de securitate cibernetică au avertizat că grupurile de hackeri rusești vizează oficiali politici și guvernamentali pe aplicațiile de mesagerie cu atacuri de phishing la nivel înalt. "Comunicarea noastră are loc în prezent adesea prin intermediul unor platforme asupra cărora nu avem niciun control", a declarat Willemijn Aerdts, ministrul digital al Olandei, pentru POLITICO într-un comunicat. "Într-o lume în care tehnologia este folosită din ce în ce mai mult ca instrument de putere, acest lucru reprezintă un risc."
Tot mai multe guverne europene încearcă să reducă dependența de aplicații de mesagerie, precum WhatsApp și Signal, orientându-se către soluții dezvoltate intern pentru comunicarea oficială. Franța, Germania, Polonia, Olanda, Luxemburg și Belgia au început să implementeze aplicații proprii pentru funcționarii publici, în special pentru schimbul de informații sensibile. NATO utilizează deja un sistem similar, iar Comisia Europeană intenționează să finalizeze tranziția până la sfârșitul anului, conform surselor din cadrul instituției.
Inițiativa face parte dintr-un efort mai amplu de a diminua dependența de tehnologia americană, pe fondul preocupărilor legate de autonomia strategică. Aplicații precum WhatsApp, deținută de Meta, sau Signal, administrată de o organizație non-profit din SUA, sunt percepute ca fiind în afara controlului direct al autorităților europene. Oficialii subliniază că problema nu ține neapărat de nivelul de securitate al acestor platforme, ci de lipsa controlului asupra modului în care sunt gestionate datele și comunicațiile.
În Belgia, autoritățile au lansat recent o aplicație guvernamentală numită BEAM, destinată comunicării între oficiali. Sistemul oferă funcționalități similare celor existente în aplicațiile comerciale, dar este administrat integral de stat. Membrii guvernului, inclusiv premierul, sunt încurajați să o utilizeze. Experții în securitate cibernetică atrag atenția că aplicațiile de tip consumer nu sunt concepute pentru utilizarea în cadrul instituțiilor mari, unde sunt necesare mecanisme suplimentare, precum controlul accesului, limitarea participanților la conversații sau gestionarea metadatelor.
Decizia vine și pe fondul unor incidente recente. Agenții de securitate cibernetică au avertizat că grupuri de hackeri au vizat oficiali guvernamentali prin atacuri de tip phishing pe WhatsApp și Signal. În paralel, instituțiile europene s-au confruntat cu mai multe breșe de securitate, inclusiv la nivelul sistemelor interne. Pentru susținătorii transparenței, schimbarea este binevenită. Ei susțin că utilizarea aplicațiilor criptate, cu funcții precum mesajele care se șterg automat, a făcut mai dificilă monitorizarea și arhivarea comunicărilor oficiale.
În același timp, unii observatori leagă accelerarea acestor măsuri de evoluțiile politice din Statele Unite. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și incidente precum utilizarea aplicației Signal pentru schimbul de informații sensibile în cadrul administrației americane au intensificat preocupările europene.
Totuși, analiștii spun că dincolo de considerentele geopolitice, există și o motivație practică: alinierea modului în care ar trebui să aibă loc comunicarea oficială cu realitatea din teren, unde aplicațiile comerciale au devenit instrumente dominante.